Skip to content


Daniel-Mihail Sandru

Daniel-Mihail Şandru este cercetător științific gr. I a fondat şi coordonează Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Profesor universitar la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir şi Universitatea din Bucureşti. Arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României și judecător ad hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Arbitru la Centrul de Arbitraj și Mediere în Asigurări (ACAMA). Preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Juridice şi al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene. Redactor şef al Revistei române de drept european (Wolters Kluwer). Poate fi contactat la adresa mihai.sandru@csde.ro

ACADEMIA ROMANA – Institutul de Cercetari Juridice Acad. Andrei Radulescu – CSDE – Proiect cercetare 2019 Aspecte privind aplicarea Regulamentului nr. 679 din 2016 privind protecția datelor cu caracter personal

Universidad del País Vasco / University of the Basque Country – PANELFIT (Participatory Approaches to a New Ethical and Legal Framework for ICT)

Sapienza Università di Roma – Prelucrarea datelor cu caracter personal conform prevederilor Directivei UE 2016/680 si a Regulamentului UE 2016/679, Roma, 18-20 septembrie 2019

Wolters Kluwer Romania – Regulamentul general privind protecția datelor. Comentariu pe articole, Wolters Kluwer, 2020 (coautor)

Universitara – Protectia datelor in România. Conformare si sancțiuni GDPR, Editura Universitara, 2019

Daniel-Mihail Sandru

Participari la evenimente

mihai-sandru-7-aprilie-2016-directiva

Bibliografie:

mihai-sandru-bibliografie

​        Dr. Mihai Sandru    Legal Research Institute „Acad. Andrei Rădulescu” of Romanian Academy Calea 13 Septembrie no.13, corp B, et. 4, sector 5, Bucharest mihai.sandru@csde.ro            mihaisandru.ro acad.ro icj.ro  csde.ro ucdc.ro unibuc.ro  ardae.ro ssj.ro

Posted in Agenda, Bibliografie, Despre, Evenimente, Interviuri, Mihai Sandru, Proiecte.


Conferinţă anuală a SASA: TRANSFORMĂRI ALE ADMINISTRAȚIEI ȘI DREPTULUI PUBLIC ÎN SPAȚIUL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN DUPĂ ANUL 1989

Avem deosebita plăcere de a vă invita să participaţi în data de 25  octombrie 2019, începând cu ora 9.30, la cea de-a XII-a Conferinţă  anuală a Societății Academice de Științe Administrative cu titlul:  TRANSFORMĂRI ALE ADMINISTRAȚIEI ȘI DREPTULUI PUBLIC ÎN SPAȚIUL  NAȚIONAL ȘI EUROPEAN DUPĂ ANUL 1989. 

Această conferinţă reunește, în mod tradiţional, specialişti în  domeniul dreptului public și al științelor administrative – cadre  didactice, magistrați, funcționari publici – manifestarea  constituindu-se într-un for de dezbatere şi analiză a noilor direcţii  de cercetare în domeniu. Având convingerea că prezenţa dumneavoastră va contribui la succesul  manifestării ştiinţifice, aşteptăm confirmarea participării prin  completarea formularului de pe pagina web a conferinței

http://www.buna-administrare.rsasa.ro/conferinta_2019.html

Posted in Evenimente.


Irina Alexe, Daniel Mihail Șandru, Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor unic de către mai multe autorități sau organisme publice , Revista de drept public/ Designation of a single Data Protection Officer by several public authorities or bodies, nr. 2/2019, p. 47-56

Irina Alexe, Daniel Mihail Șandru, Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor unic de către mai multe autorități sau organisme publice , Revista de drept public, nr. 2/2019, p. 47-56

Rezumat: Posibilitatea desemnării unui responsabil cu protecția datelor (DPO) unic pentru mai multe entități, deși prevăzută în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), este puțin utilizată în sectorul public. Spre deosebire de grupul de întreprinderi din sectorul privat care, de asemenea, poate desemna un singur responsabil cu protecția datelor, autoritățile sau organismele publice trebuie să surmonteze anumite bariere birocratice și legislative pentru a face aplicabilă o instituție ce le-ar putea eficientiza activitatea, mai ales în cazul colectivităților locale, dar și în relația acestora cu autoritatea de supraveghere a datelor. Plecând de la întrebarea privind forma de asociere a unităților administrativ-teritoriale din România pentru a aplica norma europeană, analizăm diferite ipoteze de lucru ale posibilității desemnării DPO unic de către autoritățile sau organismele publice, luând în considerare structura organizatorică și dimensiunea acestora.

Cuvinte cheie: responsabil cu protecția datelor (DPO); desemnare; Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR); autorități și organisme publice; România; asocierea unităților administrativ-teritoriale.

Summary: The possibility of designating a single Data Protection Officer for several entities, even if provided by the General Data Protection Regulation (GDPR), is not very often used in the public sector. Unlike the case of a group of undertakings that may also designate a single Data Protection Officer, public authorities or bodies must overcome certain bureaucratic and legislative barriers in order to enforce a body that can make more efficient their activity, especially in the case of local communities, but also in relation to the supervisory authority. Starting from the question regarding the form of association of the administrative-territorial units in Romania to apply the European norm, we analyze different working hypotheses of the possibility of designation of a single Data Protection Officer by public authorities or bodies, considering their organizational structure and their size.

Keywords: Data Protection Officer (DPO); designation; General Data Protection Regulation (GDPR); public authorities or bodies; Romania; association of the administrative-territorial units.

Materialul a fost pregătit pentru Sesiunea anuală de comunicări științifice a Institutului de Științe Administrative “Paul Negulescu”, cu tema Relațiile dintre colectivitățile locale și Uniunea Europeană în construcția unei Europe democratice și durabile, organizată de Institutul de Științe Administrative „Paul Negulescu”, Institutul de Drept Public și Științe Administrative al României și Universitatea Româno-Germană din Sibiu, la Sibiu, în perioada 24-25 mai 2019.

Posted in Bibliografie, Data Protection (GDPR).


Daniel-Mihail Sandru – relevant activities in the field of personal data protection

Projects

ACADEMIA ROMANA – Institutul de Cercetari Juridice Acad. Andrei Radulescu – CSDE – Proiect cercetare 2019 Aspecte privind aplicarea Regulamentului nr. 679 din 2016 privind protecția datelor cu caracter personal

Universidad del País Vasco / University of the Basque Country – PANELFIT (Participatory Approaches to a New Ethical and Legal Framework for ICT)

Sapienza Università di Roma – Prelucrarea datelor cu caracter personal conform prevederilor Directivei UE 2016/680 si a Regulamentului UE 2016/679, Roma, 18-20 septembrie 2019

Wolters Kluwer Romania – Regulamentul general privind protecția datelor. Comentariu pe articole, Wolters Kluwer, 2020 (coautor)

Universitara – Protectia datelor in România. Conformare si sancțiuni GDPR, Editura Universitara, 2019

***

Daniel-Mihail Sandru – relevant activities in the field of personal data protection

Daniel-Mihail Şandru este cercetător științific gr. I, a fondat şi coordonează Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Profesor universitar la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir şi Universitatea din Bucureşti. Arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României și  judecător ad hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Juridice şi al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene. Redactor şef al Revistei române de drept european (Wolters Kluwer).

A scris mai multe articole și a editat câteva volume în domeniul protecției datelor. Detalii privind activitatea în domeniul protecţiei datelor personale: http://iaduer.ro/?p=5699

Poate fi contactat la adresa mihai.sandru@csde.ro

Pagina web: www.mihaisandru.ro

***

Institutions:

European Court of Human Rights – Ad hoc Judge

Head of the Center for European Law Studies, Institute for Legal Research “Andrei Radulescu”, The Romanian Academy

Professor in EU law at the University of BucharestUniversity Dimitrie Cantemir, Bucharest

Chairman/President – Societatea de Științe Juridice [Legal Sciences Society]

Chairman/President – Asociaţia română de drept şi afaceri europene [Romanian Association for Law and European Affairs]

***

Publication:

Book:

Irina Alexe, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu, Daniel-Mihail Şandru (eds), Protecţia datelor cu caracter personal. Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti şi noile provocări ale Regulamentului (UE) 679/2016 [Personal Data Protection. Impact of personal data protection on the business environment. Assessing the Romanian experiences and new challenges of the (EU) Regulation 2016/679], Editura Universitară, 2017, ISBN 978-606-28-0588-3, DOI 10.5682 / 9786062805883.

Daniel-Mihail Șandru, Irina Alexe (editori), Legislația Uniunii Europene privind protecția datelor personale, Editura Universitară, 2018, ISBN:978-606-28-0728-3, DOI:10.5682/9786062807283, 600 p.

Irina Alexe, Daniel-Mihail Şandru (editori)Legislaţia privind protecţia datelor în România, Ed. Rosetti International, 2018, ISBN 978‐606-8794‐90‐7, 216 p. Irina Alexe, Daniel-Mihail Şandru Reglementări naţionale ce vizează aplicarea, în România, a Regulamentului general privind protecţia datelor [site Editura Rosetti International]

Editor, member of scientific committees:

Editor in chief of the Revista română de drept european [Romanian Journal of European Law]

Editor of Afaceri juridice europene.Blog (European Legal Affairs.Blog)

Member of the Scientific Board of the JurisclasorCEDO Journal

Articles:

Irina Alexe, Daniel Mihail Șandru, Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor unic de către mai multe autorități sau organisme publice, Revista de drept public, nr. 2/2019, p. 47-56

Daniel Mihail ȘandruDreptul de acces al persoanei vizate în jurisprudenţa relevantă Dreptul de acces al persoanei vizate în jurisprudenţa relevantă [The right of access of the data subject in the relevant case-law], Revista română de drept al afacerilor, nr. 4/2018, p. 21-26 [iaduer.ro]

Adriana-Maria Șandru, Daniel-Mihail ȘandruDreptul umanitar și protecția datelor personale [Humanitarian law and personal data protection], Pandectele române, nr. 4/2018, p. 58-66

Irina Alexe, Daniel-Mihail Şandru, National Regulations Aimed at Applying the GDPR in Romania,PinG – Privacy in Germany, Iss. 1/2019

Daniel-Mihail ȘandruPrincipiul transparenţei în protecţia datelor cu caracter personal, Pandectele române, nr. 4/2018, p. 59-69 [heinonline]

Daniel-Mihail Şandru, Principiile integrităţii şi confidenţialităţii în protecţia datelor personale [Principles of integrity and privacy in the protection of personal data], Revista de drept public, Supliment, 2018, p. 39-46 [iaduer.ro]

Daniel-Mihail ŞandruLa vremuri noi, principii vechi. Observaţii critice privind două expresii nou introduse în art. 5 al Regulamentului General privind Protecţia Datelor [Old principles in new times. Critical remarks on two newly introduced phrases in Article 5 of General Data Protection Regulation], Revista română de dreptul afacerilor, nr. 1/2018, p. 79-84. [heinonline]

Daniel-Mihail Şandru, Principiile protecţiei datelor – de la teorie la practică, Curierul Judiciar, nr. 6/2018, p. 364-366.

Daniel-Mihail ŞandruProtecţia datelor personale: surse legislative, jurisprudenţiale şi soft law/  Personal data protection: legislative, jurisprudence and soft law source,Pandectele române, nr. 2/2018, p. 80-90

Daniel-Mihail Șandru, Imposibila coexistență între protecția datelor și comunitățile virtuale? Ce urmează? [Impossible coexistence between data protection and virtual communities? What’s next?], Pandectele române, nr. 1/2018, p. 17-25  [iaduer.rofull text SSRN]

Daniel-Mihail Șandru, Irina AlexeProtecția Datelor. Editorial Protecția datelor personale: un nou început? [Personal data protection: a new begining?], Curierul judiciar, nr. 2/2018, p. 63-65

Daniel-Mihail Șandru, Situații în care este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal fără consimțământul persoanei vizate [Situations in which the processing of personal data is allowed without the consent of the data subject], în vol. Andrei Săvescu (ed)Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații, Editura Hamangiu, 2018 , p. 39-48

Daniel-Mihail ȘandruGDPR. Reguli referitoare la consimțământ, 20 februarie 2018, JURIDICE.ro

Daniel-Mihail Șandru, Elemente privind reglementarea consimțământului în prelucrarea datelor cu caracter personal, potrivit art. 6 din Regulamentul 2016/679 [Elements concerning the regulation of the consent in the processing of personal data, in accordance with Article 6 of Regulation (EEC) No 2016/679]Revista română de dreptul afacerilor, nr. 5/2017, p. 129-135.

Daniel-Mihail Șandru, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și protecția datelor personale ale angajaților în relațiile de muncă, Revista română de drept european, nr. 4/2017

Daniel-Mihail Şandru, Importanţa trimiterilor preliminare în materia protecţiei datelor cu caracter personal. Cauze semnificative şi experienţe româneşti [The Importance of preliminary references in the field of Personal Data Protection. Relevant Romanian Cases and Experiences], Revista română de dreptul afacerilor [Romanian Journal of Business Law], no. 4/2017, p. 157-167.

Daniel-Mihail ŞANDRU, Dragoş-Alin CĂLIN, Constantin-Mihai BANU, Application and interpretation of Directive 95/46 by the Romanian Courts of Justice. Typologies and Legal Consequences [Aplicarea și interpretarea Directivei 95/46 de către instanțe române. Tipologii și consecințe juridice], pp. 41-76; Daniel-Mihail ŞANDRU, The Legal Regime of Personal Data Protection is in the „rethinking” process [Regimul juridic al protectiei datelor cu caracter personal este in proces de regandire], pp. 272-278 in Irina Alexe, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu, Daniel-Mihail Şandru (eds), Protecţia datelor cu caracter personal. Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti şi noile provocări ale Regulamentului (UE) 679/2016 [Personal Data Protection. Impact of personal data protection on the business environment. Assessing the Romanian experiences and new challenges of the (EU) Regulation 2016/679], Editura Universitară, 2017, ISBN 978-606-28-0588-3, DOI 10.5682 / 9786062805883.

Daniel-Mihail Şandru, Regimul juridic al protecţiei datelor cu caracter personal este în proces de regândire, [The Legal Regime of Personal Data Protection is in the process of rethinking], Revista română de dreptul afacerilor [Romanian Journal of Business Law], no. 3/2015, ISSN 1583-493x; pp. 40-45; European Legal Affairs, no. 1/2015; republished in the volume Personal Data Protection. Impact of personal data protection on the business environment. Evaluations of Romanian experiences and new challenges of the (EU) Regulation 2016/679. The paper was published as a result of participation in the “European Data Protection Day – Reform of the Personal Data Protection European Legislation Framework” organized by the National Supervisory Authority for Personal Data at the Parliament Palace, Bucharest (January 28, 2015)

 Daniel Mihail ŞandruConstantin Mihai Banu, Dragoş Alin Călin, Interpretarea şi aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în cereri privind trimiterile preliminare în faţa instanţelor din România [The Interpretation and Application of the Charter of Fundamental Rights of the European Union and the European Convention on Human Rights in References for a Preliminary Ruling in Courts of Romania  /  L’interprétation et l’application de la Charte des droits fondamentaux de l’Union européenne et de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales dans les demandes de décision préjudicielle devant les tribunaux de la Roumanie], Romanian European Law Magazine. No. 1/2013, p. 105-135, ISSN 2068-8083.

Events:

14 – 21 iulie 2019  – Prof. Daniel Mihail Sandru – Organizer and moderator – Workshop Data protection and intellectual property – ISLS 2019 INTERNATIONAL SUMMER LAW SCHOOL 2019, Ediția a XII-a, Vatra Dornei, Suceava

28 iunie 2019 – Seminar Wolters Kluwer, Protectia datelor (GDPR) pentru resurse umane Data protection (GDPR) and Human Resources [Wolters Kluwerfb]

6 iunie 2019 – webinar Deloitte The shifting momentum of blockchain [detalii]

29 mai 2019 – PrivacyConnect Bucharest, Crowne Plaza Bucharest [detalii]

28 mai 2019 – Webinar – GDPR: One year on, Fieldfisher [detalii]

24-25 mai 2019 – Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Institutului de Știinţe Administrative “Paul Negulescu” cu tema Relațiile dintre colectivitățile locale și Uniunea Europeană în construcția unei Europe democratice și durabile, organizată de Institutul de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”, Institutul de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României și Universitatea Româno-Germană din Sibiu, la Sibiu {detalii}

Dr. Irina Alexe, Prof. univ. dr. Daniel Mihail Sandru, Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor unic de către mai multe autorități sau organisme publice

20 mai 2019 – EMEA Conferences – Liability of Robots – TechWeekRO [EMEAfb]

16-18 mai Conferinta internationala la Cernauti si Suceava INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE „Ethical and Social Dimensions in Public Administration & Law”, 17-18 May 2019, Suceava. Conferinta va avea un panel dedicat protectiei datelor – (site ASDAP)

Daniel-Mihail Șandru, Protecția datelor în cadrul autorităţilor şi organismelor publice în România / Protection of personal data within public authorities and bodies of Romania

17-18 mai – Challenges of Doing Business in the Global Economy – CBGE 2019 (ed. 7) / 17-18 mai 2019, București [detalii]

Dr. Adriana Maria Sandru, Prof. univ. dr. Daniel Mihail Sandru, Reforma protectiei datelor din perspectiva Consiliului Europei / New meanings of the data protection regulations given by the Council of Europe

13-15 mai curs de formare responsabil cu protectia datelor in care voi discuta despre relatia cu autoritatea de protectia datelor in cadrul oferit de Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (detalii)

10 mai 2019 – Sesiunea de comunicari stiintifice a Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane: Rolul jurisprudentei in dezvoltarea noului drept roman. (detalii aici) Voi modera o sectiune si voi prezenta lucrarea Aspecte privind aplicarea Regulamentului nr. 679 din 2016 privind protecția datelor cu caracter personal în România (in curs de publicare in Studii si cercetari juridice, nr. 1/2019 – aici)

7 mai este SEEDIG 5 (detalii aici)

6 mai –  Conferința Cercetării Științifice din Academia Română (CCSAR-2019) – (detalii)

6 mai – Seminar Wolter Kluwer GDPR in administratia publica. (detalii aici sau aici)

18 aprilie 2019 – EMEA Conferences – What must a company do to go digital? From Traditional Business to Digital Processes

24 ianuarie 2019 – IAPP Web Conference – Overcoming the 4 Challenges of Managing Privacy Incident Response

13th-15th of December, 2018 – International conference titled “The European Human Rights Culture. The Right to Happiness”, Bucharest, organized by the ”Dimitrie Cantemir” Christian University / 13-15 decembrie 2018 – Conferinţa Internaţională “Cultura europeană a drepturilor omului. Dreptul la fericire”, Ediţia a VI-a, organizată de  Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir detalii; Am participat cu lucrarile: Daniel-Mihail Șandru, Irina Alexe, Subiectele Regulamentului General privind Protectia Datelor în caleidoscopul nuanțelor de fericire [The subjects of the General Data Protection Regulation in the kaleidoscope of the nuances of happiness] [detalii]; Adriana Maria Șandru, Daniel-Mihail Șandru, Dreptul umanitar și protecția datelor personale [Humanitarian law and personal data protection] [detalii]

4 decembrie 2018 – Webinar Responding to a data breach: what you should know, organizat de ITGovernance; Download slideesWatch the recording. Participant

13 noiembrie 2018 – Conferința națională Comunități virtuale în epoca Regulamentului General privind Protecția Datelor, Editia a II-a – Drepturile persoanei vizate, organizată de Universitatea Danubius din Galaţi; Membru în comitetul științific; Moderator și Keynote speaker Am prezentat lucrarea Daniel-Mihail ȘandruDrepturile persoanei vizate din perspectiva aplicării principiilor în jurisprudenţa naţională şi europeană [detalii]

16 octombrie 2018 – Dezbaterea Rolul DPO în respectarea drepturilor persoanei vizate. Dezbaterea a fost organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, ARDAE – Asociația Română de Drept și Afaceri Europene și Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir. Moderator IADUER.RO

25 mai 2018 – Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice: Valenţe contemporane ale raportului dintre administraţie, justiţie şi politică,  organizată Institutul de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”, Institutul de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României și Universitatea Româno-Germană din Sibiu. Daniel-Mihail Șandru, Principiile integrităţii şi confidenţialităţii în protecţia datelor personale  https://evenimente.juridice.ro/2018/03/sesiunea-anuala-de-comunicari-stiintifice-valente-contemporane-ale-raportului-dintre-administratie-justitie-si-politica-25-26-mai-2018-sibiu.html sau http://iaduer.ro/?p=6080

25 mai 2018 – Conferinţa Data Protection Experts, organizată de  Societatea de Ştiinţe Juridice [youtube]. Daniel-Mihail Șandru, Principiile protecţiei datelor – de la teorie la practică, Curierul Judiciar, nr. 6/2018. Detalii – iaduer.rovideo youtube

The 16th May 2018 – Daniel Mihail Sandru, Transparency principle in Data Protection – International Conference „Challenges of Doing Business in the Global Economy” (VI), CBGE 2018 [more details]

The 14th April 2018 Debate Personal data protection: legislative, jurisprudence and soft law sources, University of Bucharest [14 aprilie 2018 – Dezbaterea Protecția datelor personale: surse legislative, jurisprudențiale și soft law, organizat de Universitatea din București, Facultatea de Litere în partneriat cu ARDAE – Asociația Română de Drept și Afaceri Europene] Details

The 12th  April 2018 – National Conference on Law and Bussines in Transilvania, organized by Petru Maior Univeristy, Târgu MureșMy paper: Daniel-Mihail Şandru, Personal data protection: legislative, jurisprudence and soft law sources, http://iaduer.ro/?p=5836 / 12 aprilie 2018 – Conferința Națională de Drept și Afaceri în Transilvania organizată de Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș – Centrul de Cercetări Aplicative în Drept și Afaceri, Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private, Fundația ADEPT Transilvania, în parteneriat cu E.CECA S.R.L. și Asociația Asura.  More details  Daniel-Mihail ȘandruProtecția datelor personale: surse legislative, jurisprudențiale și soft law/  Personal data protection: legislative, jurisprudence and soft law sources, publicat în Pandectele române, nr. 2/2018, p.80-90.

The 4th of April,  2018  Juridice.ro Debate  Job description – Data Protection Officer DPO (Data Protection Officer), https://dezbateri.juridice.ro/8602/fisa-postului-dpo-data-protection-officer, Speaker /// 4 aprilie 2018  Dezbaterea Juridice.ro Fişa postului DPO (Data Protection Officer), https://dezbateri.juridice.ro/8602/fisa-postului-dpo-data-protection-officer, Speaker

The 4th of April,  2018 Launch of post-graduate program “Legal protection of personal data”, Danubius University, http://www.univ-danubius.ro/nout%C4%83%C5%A3i/responsabil-with-protectia-datelor-cu-caracter -Personal-opening-rate-postuniversitar.html   ////    4 aprilie 2018 Lansarea programului postuniveristar Protecţia juridică a datelor cu caracter personal, Universitatea Danubius, http://www.univ-danubius.ro/nout%C4%83%C5%A3i/responsabil-cu-protectia-datelor-cu-caracter-personal-deschiderea-cursului-postuniversitar.html

22 March 2018 – International Conference Data protection in medical field, University of Medicine and Pharmacy, Târgu Mureș More details http://iaduer.ro/?p=5684 /  22 martie 2018 – Conferinţa internaţională Protectia datelor cu caracter personal in domeniul medical, organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Petru Maior, la UMF Tîrgu Mureş

22 March 2018 – Book  presentation: Gabriella Berki, Free Movement of Patients in the EU, Intersentia, 2018 at International Conference Data protection in medical field, University of Medicine and Pharmacy, Târgu Mureș More details https://www.linkedin.com/pulse/prezentare-de-carte-gabriella-berki-free-movement-patients-sandru/?published=t   or          http://iaduer.ro/?p=5729

6 martie 2018 – Masa rotundă „Aplicarea Regulamentului 679/2016 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (GDPR)”, organizată de RENAR și UCDC. Speaker / Prezentarea de carte: Irina Alexe, Nicolae-Dragoş Ploeşteanu, Daniel-Mihail Şandru (coordonatori), Protecţia datelor cu caracter personal. Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti şi noile provocări ale Regulamentului (UE) 2016/679, Editura Universitară, 2017 More details: https://eubusinesslaw.wordpress.com/2018/03/03/masa-rotunda-aplicarea-regulamentului-679-2016-cu-privire-la-protectia-datelor-cu-caracter-personal-gdpr-ucdc-6-martie-2018/January 26, 2018 – Conference on the Application of the new General Data Protection Regulation, organized by the National Supervisory Authority for Personal Data Processing, Parliament Palace

The 19th of February 2018 – DEBATERI.JURIDICE.ro: Who is afraid of GDPR?, https://dezbateri.juridice.ro/8456/cui-i-e-frica-de-gdpr, speaker /// 19 februarie 2018 – DEZBATERI.JURIDICE.ro: Cui i-e frică de GDPR? detalii https://dezbateri.juridice.ro/8456/cui-i-e-frica-de-gdpr, Speaker

January 26, 2018 – Conference on the Application of the new General Data Protection Regulation, organized by the National Supervisory Authority for Personal Data Processing, Parliament Palace

The 14th of December, 2017 – International Conference “National and International Landmarks in GDPR (General Data Protection Regulation)” – 2nd edition organized by „Petru Maior” University. Partners: The Romanian Association for Law and European Affairs (RALEA), IUS IUVENTUTIS LAW CLUB which took place at the “PETRU MAIOR” UNIVERSITY OF TIRGU MURES, LEGALITC, DATA PROTECT OFFICE, AMPLUSNET, GDPR COMPLET. Member of the Scientific Committee; Member of the organizing committee; Moderator. Daniel-Mihail Sandru, In new times, old principles. Critical remarks on two new phrases introduced in Art. 5 of the General Data Protection Regulation (RGPD). Details

The 27th of November, 2017 – Debate. „One plan, two plans, 3D”, organized by UCDC, ARDAE/RALEA and CDP-UPM; Moderator, Organizer

The 24th of November, 2017 – National Conference on „Difficult Problems of the Internet Law (2nd ed.). The General Data Protection Regulation is already in force”, organized by the Society of Legal Sciences, Bucharest. Prof. univ. Dr. Daniel-Mihail Şandru, „Situations in which the processing of personal data is allowed without the consent of the data subject.”

The 23rd of November, 2017 – National Conference on „Virtual Communities in the Age of the General Data Protection Regulation”, organized by Danubius University in partnership with the Data Protection Center within „Petru Maior” University, the Romanian Association of Law and European Affairs (RALEA), the Center for European Law Studies (CELS /CSDE) within the Institute for Legal Research “Acad. Andrei Rădulescu” of the Romanian Academy and LegalITC. Prof. univ. Dr. Daniel-Mihail Sandru, The Impossible Coexistence between Data Protection and Virtual Communities? What’s next? Member of the Scientific Steering Committee.

The 7th of November, 2017 – Debate „Consent in GDPR. What do we do?”, organized by the Faculty of Letters of the University of Bucharest. Moderator.

The 19th to 20th of October 2017 – The European Conference on Financial Services (ECFS 2017) organized by the Institute of Financial Studies, “Petru Maior” University and the Romanian Society for Public and Private Affairs Research in Tirgu Mures in partnership with „Transylvania” University of Brasov, “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Academy of Economic Studies in Bucharest, Romanian Association of Law and European Affairs (RALEA / ARDAE) and Center for Arbitration and Mediation in Insurance Association (CAMIA / ACAMA) from Bucharest. Member of the Scientific Committee. Prof. univ. Dr. Daniel-Mihail ŞANDRU, Professor, Elements regarding the regulation of the consent in the processing of personal data, according to article 6 of the (EU) Regulation 2016/679.

The 18th of September, 2017 – Debate on Case Barbulescu vs. Romania. The final decison organized by the The Legal Sciences Society, Bucharest. Speaker.

The 14th of September, 2017 – EMEA Conference: GDPR Expert Knowledge: Luis Neto Galvão, Simona Sandru, Bart van Buitenen, Cristian Driga. Media Partner (Organizer)

The 14th July 2017 – E4 “IT Platform Dissemination Event, Legal Information Technology Community – LITC. The Consortium consists of two universities in Romania (Danubius University of Galati and Tibiscus University in Timisoara), a university in Spain – UNIVERSIDAD DE LAS PALMAS DE GRAN CANARIA, a university in Italy – Second University of Naples, and a Romanian NGO – LEGALITC – which has competence in the field of information society and law. I delivered a presentation on the Importance of putting the project’s results into practice in a Master’s program: The Right of Virtual Communities.

The 17th to 18th March 2017 – National Conference „The impact of personal data protection on the business environment. Assessments of Romanian Experience and the new challenges of the (EU) Regulation 2016/679, The Influence of Personal Data Protection within the Business Environment; New challenges of the General Data Protection Regulation”, Petru-Maior University, Târgu-Mureş. Certificate of speaker and organizer. Daniel-Mihail Şandru, Dragoş-Alin Călin, Constantin-Mihai Banu„The application and interpretation of Directive 95/46 by Romanian courts. Typologies and legal consequences”. I presented the volume Simona Sandru, Personal Data Protection and Privacy, Hamangiu, 2016.

The 27th of January, 2017 – Symposium ”The New General Data Protection Regulation – Implications and Effects”, organized by the National Supervisory Authority for Personal Data at the Parliament Palace, Bucharest. Participant

The 28th of July, 2016 – JURIDICE.ro Debates Pokemons among us – legal discussions – organized by the Legal Sciences Society. Moderator, Organizer

The 31st of March, 2016 – Conference “Copyright and the Internet”, Alain Berenboom, Romanian Academy Library (also lectured: univ. prof. PhD Viorel Roş, President of the Intellectual Property Rights Association), organized by the Embassy of Belgium in Romania and the Delegation Wallonia-Brussels; partners: The Romanian Academy Library and ONV LAW. Participant.

The 28th of January, 2016 – Symposium on „Data protection in the workplace”, organised by the National Supervisory Authority For Personal Data Processing, Parliament Palace, Bucharest. Prof. dr. Daniel Mihail Şandru, The Court of Justice of the European Union and the data protection in the workplace. / 

The 28th of January, 2015 – Symposium “European Data Protection Day – Reform of the Personal Data Protection Framework at European Level”, organized by the National Supervisory Authority for Personal Data Supervision at the Parliament Palace, Bucharest. Daniel-Mihail ŞandruThe Personal Data Protection Legal Status is in the process of rethinking, European Legal Affairs, no. 1/2015; RRDA, nr. 3/2015, p. 40-45. Daniel-Mihail Şandru, The Legal Regime of Personal Data Protection is undergoing a rethinking process, the Romanian Journal of Business Law (RRDA), no. 1/2015, p. 40-48. /  Simpozionul „Ziua Europeană a Protecţiei Datelor – reforma cadrului normativ al protecţiei datelor personale la nivel european”, organizată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal la Palatul Parlamentului, Bucureşti. Daniel-Mihail Şandru, Regimul juridic al protecţiei datelor cu caracter personal este în proces de regândire, Afaceri juridice europene, nr. 1/2015; RRDA, nr. 3/2015, p. 40-45. Daniel-Mihail Şandru, Regimul juridic al protecţiei datelor cu caracter personal este în proces de regândire (The legal framework on data protection is in a rethinking process), Revista română de dreptul afacerilor (RRDA),  nr. 1/2015, p. 40-48.

The 4th of February 2010 – International Conference „Relationships between National Constitutional Courts and European Union Law: Two recent examples (the Bundesverfassungsgericht decision on the Lisbon Treaty and the RAC decision on the Retention Law)”, organized by the Center for European Law Studies, the Institute for Legal Research “Acad.Andrei Radulescu” of the Romanian Academy; Organizer, moderator  /  4 februarie 2010 – Conferinţa internaţională Raporturi între instanţele constituţionale naţionale şi dreptul Uniunii Europene: două exemple recente (decizia Bundesverfassungsgericht privind Tratatul de la Lisabona şi decizia CCR privind Legea păstrării datelor)”, organizată de Centrul de Studii de Drept European, Institutul de Cercetări Juridice „Acad.Andrei Radulescu” al Academiei Române; http://www.csde.ro/?p=2502

The 19th of June, 2015 – Member of the doctoral thesis support board/comitte – Simona Sandru, Legal protection of the right to privacy, in the context of processing personal data; Coordinator univ. prof. dr. Simina Elena Tanasescu./ membru în comisia de suţinere a tezei de doctorat: Simona Şandru, Protecţia juridică a dreptului la viaţă privată, în contextul prelucrării datelor cu caracter personal. Coordonator prof. univ. dr. Simina Elena Tănăsescu, data susţinerii tezei – 19 iunie 2015.

Activităţi de formare şi training

Curs postuniversitar

Curs postuniversitar ”Protecția juridică a datelor cu caracter personal”, Universitatea Danubius, Galați, martie – iunie 2018

Titularul cursului – Principiile Regulamentului General privind Protecția Datelor (site website web2)

Curs formare recunoscut de Autoritatea Națională de Calificări

Curs formare recunoscut de Autoritatea Națională de Calificări, Centrul de Formare Continuă-Danubius International Business School, Universitatea Danubius din Galați

Responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, cod COR 242231 – program de formare

Seminarii de formare GDPR18 iulie 2018 – Training ”Regulamentul General privind Protecţia Datelor” în cadrul Global Research Summer School, 16-21 iulie 2018, organizată de International Affairs şi Voluntari pentru Idei şi Proiecte Bucureşti, la Reprezentanţa Comisiei Europene din România. [iaduer.rofacebook]The 23th April 2018 – Workshop on Key elements of the General Data Protection Regulation (GDPR), “1 Decembrie 1918″ University of Alba Iulia  // 23 aprilie 2018 – Workshop Elemente esenţiale ale Regulamentului general privind protecţia datelor personale (RGDP / GDPR), Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia. More details:  http://iaduer.ro/?p=5838

12 martie 2018 – Workshop „Protecţia datelor personale ale pacienţilor din sistemul medical românesc” organizat de Asociaţia Evaluatorilor de Servicii Medicale, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, Universitatea Ovidius Constanţa şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf.Apostol Andrei” Constanţa, desfăşurat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf.Apostol Andrei” Constanţa.

The 6th of March, 2018 – Round Table “Applying Regulation no. 679/2016 on Personal Data Protection (GDPR)”, organized by RENAR and UCDC / speaker   —- 6 martie 2018 – Seminar Elemente esenţiale ale Regulamentului General privind Protecţia Datelor Personale (GDPR/ RGPD), Modulul II, Predeal, organizat de SOROCAP și Universitatea Petru Maior – CECADA

26 February 2018 – Seminar on „Key elements of the General Data Protection Regulation (GDPR), organized by Univeristy of Pitești  and the Romanian Society for for Public and Private Affairs Research (SOROCAP). Keynote speaker  /// 26 februarie 2018 – Seminar Elemente esentiale ale Regulamentului General privind Protectia Datelor (GDPR), Universitatea din Pitesti

The 25th of January, 2018 – Seminar on „Key elements of the General Data Protection Regulation (GDPR), Hotel Continental, Târgu-Mureș, organized by the Romanian Society for for Public and Private Affairs Research (SOROCAP). Keynote speaker.

The 24th of January, 2018 – Seminar on „Key elements of the General Data Protection Regulation (GDPR), Emerson, Cluj Napoca, organized by the Romanian Society for for Public and Private Affairs Research (SOROCAP). Keynote speaker.

The 18th January 2018, Practical Seminar on the New (EU) Regulation 2016/679 regarding the protection of personal data, MedaConsulting, Ploiesti 

The 17th January 2018 – Vocational training course on “Data protection” organized by the Bucharest Bar [JURIDICE.ro]

The 14th of December, 2017 – Training course in the General Data Protection field, organized by „Petru Maior” University. Daniel-Mihail Şandru: Compliance with the mandatory provisions of (EU) Regulation 2016/679: what can be done ?The Lawfulness of processing: consent and cases in which processing can be carried out without the consent of the data subject

The 13th of December, 2017 – Seminar on „Key elements of the General Data Protection Regulation (GDPR), Hotel Orizont, Predeal, organized by the Romanian Society for for Public and Private Affairs Research (SOROCAP). Keynote speaker. Daniel-Mihail Şandru, Compliance with the mandatory provisions of (EU) Regulation 2016/679: what can be done ?; Lawfulness of processing: consent and situations in which processing can be carried out without the consent of the data subject

 contact@mihaisandru.ro

mihaisandru.ro

linkedinSSRNresearchgate,  academia.edu  link to dataprotection

Posted in Bibliografie, Data Protection (GDPR), Mihai Sandru.


Prelucrarea datelor cu caracter personal conform prevederilor Directivei UE 2016/680 si a Regulamentului UE 2016/679, Roma, 18-20 septembrie 2019

Prelucrarea datelor cu caracter personal conform prevederilor Directivei UE 2016/680 si a Regulamentului UE 2016/679

Roma

18-20 septembrie 2019

Cursul va avea ca tema prelucrarea datelor cu caracter personal conform prevederilor Directivei UE 2016/680 si a Regulamentului UE 2016/679, desfasurat sub egida InfoCons in cadrul Proiectul European “An EU operation to tackle gaps in cross-border cooperation of training provider –Safe Harbour“, Comisia Europeana – JUST-AG-2017/JUST-JTRA-EJTR-AG-2017 depus in cadrul programului JUST-JTRA-EJTR-AG-2017. Participantii vor replica acest curs in Romania, in luna aprilie 2020.

Proiectul este desfasurat in Parteneriat cu:
PROGEU – Progress in European Union – Istituto per lo Sviluppo – Italia
Ebit s.r.l. – Italia
KEPKA – Consumers’ Protection Center – Grecia
Asociacija Vartotoju balsas – Lituania
UNIVERSETI SHKODRES LUIGJ GURAKUQI – Albania
UNIVERSITA DEGLI STUDI DI ROMA LA SAPIENZA – Italia

Proiectul are ca scop principal de a contribui la aplicarea cu succes si într-un mod coerent a Directivei UE 2016/680 si a Regulamentului UE 2016/679.

InfoCons – Asociatie Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania membra cu drepturi depline in Organizatia Mondiala Consumers International, membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori, avand Secretariatul General in Bucuresti, Bd. Marasesti, nr. 127-129, tel: 021/319.32.66; fax: 031/101.25.15, mail: office@infocons.ro.

Posted in Proiecte.


Daniel-Mihail SANDRU:

Cadrul juridic și instituţional al aderării la moneda euro.

Starea de drept și de fapt în România

Revista Studii si cercetari juridice, an 7 (63), nr. 4, p. 507–523, Bucureşti, octombrie – decembrie, 2018

Studiul a făcut parte din proiectul Academiei Române „Consolidarea convergenței economice și monetare a Românei cu Uniunea Europeană – un demers necesar”

A fost publicat în volumul Academia Română – Institutul Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu”, Proiectul prioritar ” Convergența economică și monetară a Românei cu Uniunea Europeană – un demers necesar””, Etapa I, 2018, Centrul de Informare și Documentare Economică, 2019, p. 179-189 și volumul cu același titlu Academia Română – Institutul Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu”, Proiectul prioritar ” Convergența economică și monetară a Românei cu Uniunea Europeană – un demers necesar””, SINTEZĂ, Etapa I, 2018, Centrul de Informare și Documentare Economică, 2019, p. 73-80.

Cadrul juridic și instituţional al aderării la moneda euro.

Starea de drept și de fapt în România

Legal and institutional framework for accession to the Euro currency.

The state of art in Romania

Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Şandru[1]

Rezumat:

Lucrarea are în vedere următoarele aspecte: prezentarea uniunii economice și monetare din perspectiva aderării unui stat membru la aceasta, și în particular elementele juridice privind aderarea României la zona euro, condițiile juridice și cadrul instituțional din România precum și posibile efecte juridice ale trecerii la euro, astfel cum acestea rezultă din dreptul comparat.

Cuvinte cheie:

România; Uniunea economică și monetară; aderare; cadru instituțional; condiții juridice.

Abstract:

This paper focuses on the following issues: the presentation of the Economic and Monetary Union from the perspective  of the accession of a Member State to it, and in particular highlighting the legal elements regarding the accession of Romania to the eurozone, the legal conditions and the institutional framework from Romania and possible legal effects of the changeover, as they result from the comparative law.

Keywords:

Romania; Economic and Monetary Union; accession; institutional framework; legal conditions.

1. Introducere

Din punct de vedere juridic, prin aderarea unui stat membru la moneda euro, sau mai precis la uniunea economică și monetară, se realizează în cadrul dispozițiilor tratatelor, unul dintre scopurile Uniunii Europene (UE), inclus în preambulul și în art. 3 alin. (4) al Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), fiind consolidarea economiilor naționale, asigurarea convergenței acestora și stabilirea unei uniuni economice și monetare (UEM), care să funcționeze în conformitate cu cele două tratate[2] precum și  și care să instituie „o monedă unică și stabilă”. În domeniul de interes se adaugă și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG sau „Pactul fiscal european”). [3] Tratatul a fost semnat și ratificat de România, deși nu este stat membru din zona euro. Potrivit art. 3 TUE, „Uniunea instituie o uniune economică și monetară a cărei monedă este euro.”[4] Moneda euro este unul dintre pilonii UEM, celălalt, pe care nu îl vom dezvolta în prezentul material, fiind Banca Centrală Europeană (BCE) și coordonarea politicilor economice ale statelor membre.[5] Din punct de vedere juridic, „necesitatea” aderării României la zona euro trebuie analizată distingând latura juridică de aspectele de oportunitate economică sau politică. Uniunea economică şi monetară a fost de la început (1993) considerată nu doar o politică a Uniunii Europene, ci şi o nouă etapă de integrare a statelor membre.[6] Etapa nouă de integrare presupune eforturi în toate planurile enumerate – politic, economic, juridic – iar lărgirea Uniunii Europene de la 12 state în 1993 la 28 în prezent este doar un aspect care modifică variabilele enumerate; se adaugă criza economică, criza socială – a şomajului şi a migraţiei, iar în plan politic creşterea populismului şi a participării directe în Parlamentul European a partidelor antieuropene. Cea mai importantă a fost criza economică, despre care s-a afirmat că a surprins Uniunea Europeană fără instrumente adecvate pentru o reacție eficientă.[7]

2. Uniunea Economică și Monetară – drepturi și obligații ale statelor membre

2.1. Cadrul juridic general

Art. 119 alin. 2 TFUE are mai mult un caracter explicativ, raportat la primul alineat referitor la dezvoltarea politicilor economice în cadrul UE. „În paralel, în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute în tratate, această acțiune presupune o monedă unică, euro, precum și definirea și aplicarea unei politici monetare unice și a unei politici unice a cursurilor de schimb, al căror obiectiv principal îl constituie menținerea stabilității prețurilor și, fără a aduce atingere acestui obiectiv, susținerea politicilor economice generale în Uniune, în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise, în care concurența este liberă.” Diferența dintre cele două alineate este esențială din punctul de vedere al competențelor  în cadrul Uniunii Europene: în timp ce alin. (1) reglementează o competență neexclusivă, alin. (2) determină o competență exclusivă, astfel cum s-a hotărârt și în cauza Pringle:[8]

„În temeiul articolului 119 alineatul (2) TFUE, acțiunea statelor membre și a Uniunii presupune o monedă unică, euro, precum și definirea și organizarea unei politici monetare și a unei politici de schimb unice. Politica monetară a Uniunii face obiectul în special al articolului 3 alineatul (1) litera (c) TFUE și al articolelor 127 TFUE-133 TFUE. (pct. 48)

În plus, în temeiul articolului 282 alineatul (1) TFUE, BCE și băncile centrale ale statelor membre a căror monedă este euro, care constituie Eurosistemul, conduc politica monetară a Uniunii. (pct 49)

Reiese din articolul 3 alineatul (1) litera (c) TFUE că Uniunea dispune de o competență exclusivă în domeniul politicii monetare pentru statele membre a căror monedă este euro. (pct 50)

Pe de altă parte, potrivit articolului 119 alineatul (1) TFUE, acțiunea statelor membre și a Uniunii presupune instituirea unei politici economice întemeiate pe strânsa coordonare a politicilor economice ale statelor membre, pe piața internă și pe definirea obiectivelor comune și conduse în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise, în care concurența este liberă. Politica economică a Uniunii face obiectul articolului 2 alineatul (3) TFUE, al articolului 5 alineatul (1) TFUE, precum și al articolelor 120 TFUE-126 TFUE. (pct. 51)[9]

În continuare alin. 3 din articolul 119 se referă la liniile directoare care trebuie respectate: prețuri stabile, finanțe publice și condiții monetare sănătoase, precum și o balanță de plăți stabilă. Dincolo de aceste deziderate/ obligații cu caracter economic trebuie subliniat impactul juridic al aderării la UEM de către statul membru, respectiv competența exclusivă a Uniunii în privința politicii monetare pentru statele membre a căror monedă este euro (art. 3 alin. 1 lit. c TFUE). Această competenţă exercitată, potrivit procedurilor legislative ale Uniunii Europene, are în centru Banca Centrală Europeană care, în unele situaţii, împarte cu băncile centrale/ naţionale modalitățile de exercitare a atribuțiilor (a se vedea Protocolul nr. (4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene).[10]

În afara dezbaterii privind interpretarea art. 119, din care am extras unele direcții actuale în jurisprudență și cercetare, putem să amintim și unele discuții privind efectele suverantății fiscale în România. Se afirmă,[11] că aceasta „a ales să transpună de o manieră „flexibilă” prevederile referitoare la principiul echilibrului bugetar, spre deosebire de alte state membre. Pactul fiscal prevede că statele membre trebuie să transpună la nivel naţional acest principiu „prin intermediul unor dispoziţii cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale” sau „garantând în alt mod respectarea şi aderarea pe deplin la acestea pe tot parcursul proceselor bugetare naţionale”. Cu toate că unele state membre au introdus acest principiu la nivel constituţional, în România reglementarea principiului echilibrului bugetar este prevăzută într-o lege ordinară, astfel că garanţiile constituţionale avute în vedere la elaborarea Pactului fiscal nu sunt integral asigurate.” Cu privire la exigențele guvernanței și constituționalizarea procesului, pornindu-se de la dispozițiile Pactului bugetar, respectiv art. art. 3 alin 2, potrivit căruia, „regulile prevăzute la alineatul (1) produc efecte în dreptul intern al părţilor contractante cel târziu în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, prin intermediul unor dispoziţii cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale, sau garantând în alt mod respectarea şi aderarea pe deplin la acestea pe tot parcursul proceselor bugetare naţionale” sunt amintim aici un proiect de cercetare și rezultatele sale.[12]

2.2. Teorii juridice privind obligativitatea aderării la UEM

Cu toate acestea, în privința unei obligații de aderare, lucrări recente[13] arată că deşi se consideră că aderarea este un proces automat, retragerea imposibilă[14] iar excluderea posibilă, totuși lucrurile sunt mai complexe şi acestea au fost complicate de paralelismul literaturilor de specialitate, respectiv discursuri specializate – economice şi juridice – care nu au ţinut seama unul de altul[15]. Dar nu doar discursurile doctrinarilor au influențat politicile Uniunii (s-ar putea afirma că acestea sunt ultimele în privința gradului de influență) dar și comportamentul și acțiunea statelor membre și Uniunii care au considerat (și încă se mai persistă în acest sens) că aderarea unui stat membru la Uniunea Economică și monetară este întemeiată pe criteriile economice. Ceea ce este adevărat, dar la baza acestui temei se află norma juridică, asupra căreia va trebui să discutăm și să o interpretăm pentru a decela gradul de obligativitate la UEM. Nu este nicio îndoială că România se află în zona gri, respectiv și-a asumat obligația aderării, situându-se în perioada de derogare de la aderare până la îndeplinirea condițiilor economice și a a celor juridice, mai ales a celor de natură funcțional administrativă.

Aderarea la zona euro se face în temeiul tratatelor, în primul rând al TUE, al TFUE și al Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Potrivit art. 5 din tratatul de aderare, alături de Bulgaria, „România participă la uniunea economică şi monetară de la data aderării în calitate de state membre care beneficiază de derogare în înţelesul articolului 122 din Tratatul CE” [preluat parțial în prezent în art. 140 TFUE].[16] Art. 140 TFUE prevede întărirea mecanismelor prin realizarea unor rapoarte cu privire la progresele înregistrate de un stat membru care se află într-o perioadă de derogare. Astfel, se prevede că cel puțin la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care face obiectul unei derogări, Comisia și Banca Centrală Europeană prezintă Consiliului un raport privind progresele efectuate de statele membre care fac obiectul unei derogări în îndeplinirea obligațiilor care le revin pentru realizarea uniunii economice și monetare.”[17] Raportul analizează pe de o parte un criteriu formal referitor la coerența legislativă a statului membru și compatibilitatea acestuia cu dispozițiile tratatului (art. 130 și 131 TFUE), dar și cu Statutul BCE și SEBC. În continuare se detaliază care sunt punctele importante care trebuie analizate în raport din punctul de vedere al convergenței durabile. În plus, România a ratificat, prin Legea nr. 83/2012, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare. Natura juridică a derogării desigur nu poate fi perpetuă, așa cum s-a observat și în doctrina economică.[18]

Un alt autor[19] subliniază că a deveni stat membru al Uniunii Europene este o acțiune voluntară, dar odată ce a devenit, dacă nu a exclus expres posibilitatea de a rămâne în afara UEM, „statul membru este supus unui număr de obligații. Una dintre aceste obligații este de a participa la UEM.”

Cum arată Antonio Estella,[20] literatura de specialitate și discursul instituțiilor europene privind aderarea (obligatorie  / automată) la zona euro se bazează pe trei argumente:

  • importanța și semnificația pe care tratatele o acordă UEM;
  • un argument juridic ar fi Protocolul cu privire la tranziția spre a treia etapă a UEM, care declară ireversibil caracterul celei de-a treia etape a UEM;[21]
  • tratatele de aderare la Uniunea Europeană a statelor care au aderat după 1994 care declară că vor face parte din UEM, eventual prin instituirea unei derogări.

2.3. Rolul instituțiilor Uniunii Europene

Rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost subliniat printr-o hotărâre despre care s-a scris ca a fost singura hotărâre importantă din acel an.[22] Astfel, în cauza Gauweiler și alții[23] CJUE a surprins independența Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) arătând că „o măsură de politică monetară nu poate fi asimilată unei măsuri de politică economică numai pentru că poate avea efecte indirecte asupra stabilității zonei euro” (pct. 52) intervenția Băncii Centrale Europene și a  celorlate bănci naționale din eurozonă putând fi selectivă întrucât „nicio dispoziție din TFUE nu impune SEBC să intervină pe piețele financiare prin măsuri generale care s‑ar aplica în mod necesar tuturor statelor din zona euro.” (pct. 55) Nu numai Curtea de Justiție are un rol în procesele de integrare, respectiv de desvârșire a uniunii economice și monetare. Astfel cum vom vedea, o acțiune comună, cunoscută chiar sub denumirea raportul celor cinci președinți, implică principalele instituții europene.[24]

2.4. Reforma uniunii economice și monetare

Nu trebuie ignorat că uniunea economică și monetară se află ea însăși în proces de reformare. În ultimii ani (din 2015 până în prezent au existat mai multe documente) care surprind necesitatea reformei. În documentul din 2015, cunoscut și sub denumirea de „Raportul celor cinci președinți”[25] se subliniază necesitatea reformei juridice a actualului cadru „o astfel de abordare bazată pe etape este necesară deoarece unele dintre măsurile mai ambițioase impun modificări mai mult sau mai puțin profunde ale actualului cadru juridic al Uniunii, precum și realizarea unor progrese semnificative în materie de convergență economică și de armonizare legislativă la nivelul statelor membre din zona euro.” Astfel cum menționează documentul, prima etapă ar fi aprofundarea prin practică (2015-2017), în care sa va intensifica aplicarea normelor juridice prezente pentru a consolida cadrul instituțional. În etapa a doua – „finalizarea UEM” –  „va fi sporit caracterul obligatoriu al procesului de convergență, printr-un set de criterii de referință privind convergența, stabilite de comun acord, care ar putea deveni de natură juridică.” Procesul se va finaliza, potrivit acestui document, până cel mai târziu în 2025 („etapa finală”). Documentul prevede necesitatea unei analize juridice în carta albă, ceea ce s-a realizat în termenul preconizat, respectiv la 1 martie 2017. Tot în documentul celor 5 președinți  se subliniază că este necesar ca acordurile interguvernamentale semnate în timpul crizei economice, la care s-a recurs din cauza deficiențelor din arhitectura UEM, să fie integrate în cadrul juridic al Uniunii Europene. „Acest lucru a fost deja prevăzut în cazul Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța și ar trebui să aibă loc și în alte cazuri, cum ar fi cel al Pactului euro plus și al Acordului interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție.”[26] Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecții și scenarii pentru UE‑27 până în 2025 reprezintă un document programatic, ideologic chiar, de dezbatere a direcției/ direcțiilor de urmat.[27] În document se subliniază ”necesitatea de a desăvârși uniunea economică și monetară și de a consolida convergența performanțelor economice și sociale. Transformarea economiei Europei într-o economie mai favorabilă incluziunii, mai competitivă, mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor va fi la fel de dificil de realizat și în anii următori.” (p. 9) Acest aspect al modificării UEM în anii următori este de interes și pentru România care s-ar putea confrunta cu cerințe noi dacă se amână aderarea la zona euro. În 2017 a fost prezentat de asemenea, Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare – COM (2017) 291 final[28] în care se arată că este necesar chiar să se intervină prin modificări legislative naționale pentru dezvoltarea unei „strategii europene pentru creditele neperformante [care] ar putea contribui la abordarea uneia dintre problemele cele mai pernicioase moștenite de pe urma crizei și la sprijinirea acțiunilor întreprinse la nivel național în țările în cauză” (p. 22). Documentul discută pe larg cadrul politic și juridic care ar trebui să fie luat în considerare pentru viitoarea Uniune economică și monetară.

2.5. Competența BCE în perioada de derogare

Însă și în această perioadă de derogare de la aderarea la spațiul euro, BCE are unele competențe stabilite prin tratat:

– consolidează cooperarea dintre băncile centrale naționale;

– consolidează coordonarea politicilor monetare ale statelor membre pentru a asigura stabilitatea prețurilor;

– supervizează funcționarea mecanismului cursului de schimb;

– desfășoară consultări privind problemele care sunt de competența băncilor centrale naționale și care afectează stabilitatea instituțiilor și piețelor financiare;

– exercită funcțiile pe care le îndeplinea Fondul european de cooperare monetară, preluate ulterior de Institutul Monetar European (art. 141 alin. 2 TFUE).

Prin Protocolul 4, anexat TUE și TFUE, s-a consacrat Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.

3. Convergența juridică și cadrul instituțional din România

3.1. Rolul Pactului de stabilitate și creștere

Pactul de stabilitate și creștere[29] este o măsură de natură economică și politico-juridică în care sunt utilizate norme de drept primar ale Uniunii Europene (art. 126), acte legislative cu forță juridică (regulamente) și „soft law”[30]. Un recent raport al Curții Europene de Conturi subliniază, pe de o parte, că până în prezent Comisia Europeană nu a utilizat eficient cadrul normativ existent, și, pe de altă parte, că recomandările Consiliului în cadrul semestrului european al trebui să fie mai precise[31]. Acesta este principalul cadru în care se evidențiază progresele României în direcția aderării la moneda euro.

3.2. Semestrul european

Semestrul european este o modalitate de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și are loc de două ori pe an, începând cu 2011. Obiectivele principale sunt: contribuirea la asigurarea convergenței și a stabilității în UE; contribuirea la asigurarea unor finanțe publice solide; favorizarea creșterii economice;[32] prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive în UE; punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020.[33]

3.3. Programul de convergență

            Guvernul României a luat măsurile necesare și a aprobat la 10 mai 2018 Programul de convergență 2018-2021,[34] adoptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice,[35] modificat și completat.[36] În cel de-al doilea considerent se subliniază că „Pactul de stabilitate și creștere se compune din prezentul regulament care are ca obiectiv să consolideze supravegherea pozițiilor bugetare, precum și supravegherea și coordonarea politicilor economice, din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 (3) al Consiliului care are ca obiectiv accelerarea și clarificarea procedurii de deficit excesiv și din Rezoluția Consiliului din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și creștere (4) în care, în conformitate cu articolul D din Tratatul privind Uniunea Europeană, se emit orientări politice ferme pentru aplicarea Pactului de stabilitate și creștere într-o manieră strictă și oportună și în special pentru a se adera la obiectivul pe termen mediu al pozițiilor bugetare aproape de echilibru sau în excedent față de care s-au angajat toate statele membre și a se aplica acțiunile bugetare corective pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea obiectivelor programelor lor de stabilitate și convergență, ori de câte ori dispun de informații ce indică o discrepanță semnificativă, reală sau prognozată, față de obiectivul bugetar pe termen mediu.” Din punct de vedere politic se reafirmă angajamentul de aderare la zona euro și anume că „Guvernul României își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date concrete în această privință presupune realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce privește convergența reală, structurală și instituțională, domenii în care sunt necesare progrese importante.”[37] După cum se poate observa, nu este identificat niciun impediment de natură juridică în privința aderării la moneda euro, respectiv la Uniunea economică și monetară. De asemenea, sunt descrise eforturile de dezvoltare administrativă, prin constituirea Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro.

3.4. Criterii de convergență juridică

Sintetizarea criteriilor de convergență economică și convergență juridică, precum și Programele de convergență ale Guvernului României, pe de o parte, și Rapoartele de convergență Băncii Centrale Europene, pe de altă parte, pot indica domeniile la care încă mai trebuie lucrat.

„În domeniul juridic, obligaţiile care trebuie îndeplinite pentru realizarea UEM vizează în special independenţa băncii centrale şi integrarea juridică a acesteia în Eurosistem. În acest scop sunt examinate următoarele aspecte:

  • independenţa băncii centrale naţionale: funcţională, instituţională, personală şi financiară (art. 130 din Tratat şi respectiv, art. 7 şi 14 alin. 2 din Statut);
  • confidenţialitatea (obligaţia păstrării secretului profesional, conform art. 37 din Statut);
  • interdicţia privind finanţarea monetară (art. 123 din Tratat);
  • interdicţia privind accesul privilegiat al sectorului public la instituţiile financiare (art. 124 din Tratat);
  • compatibilitatea cu ortografia unică a euro impusă de legislaţia UE;
  • integrarea juridică a băncii centrale naţionale în Eurosistem (în special din perspectiva art. 12.1 şi 14.3 din Statut).”[38]

3.5. Observațiile din rapoartele de convergență ale Băncii Centrale Europene

Potrivit rezumatului Comisiei Europene, „raportul a concluzionat că România îndeplinește în prezent unul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriul legat de finanțele publice. România nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor, de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe termen lung, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.”[39]

Cu privire la armonizarea/ compatibilitatea legislației naționale cu cea europeană, în raport se subliniază că solicitarea ca „legislația națională să fie „compatibilă” nu înseamnă că tratatul impune „armonizarea” statutelor Băncilor Centrale Naționale între ele sau cu Statutul. Particularitățile naționale pot continua să existe în măsura în care acestea nu aduc atingere competenței exclusive a UE în domeniul monetar. Astfel, termenul „compatibil” indică mai degrabă faptul că legislația națională și statutul BCN trebuie ajustate în vederea eliminării neconcordanțelor cu Tratatele și cu Statutul și a asigurării nivelului necesar de integrare a BCN în SEBC. Trebuie modificată, în special, orice dispoziție care încalcă independența BCN, așa cum este ea definită în Tratat, precum și rolul său ca parte integrantă a SEBC. Prin urmare, nu este suficient să se considere că supremația legislației UE asupra legislației naționale poate conduce singură la realizarea acestui obiectiv.” (p. 18).

Concluzia raportului de convergență din 2018 este că ”[l]egislația românească nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem. România este stat membru al UE care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul 131 din Tratat.” (p. 68).

3.6. Mecanismul ratei de schimb dintre euro și alte monede naționale participante

România participă la mecanismul ratei de schimb dintre euro și alte monede naționale participante prin două instrumente juridice:

  • Rezoluție a Consiliului European privind instituirea unui mecanism al cursului de schimb în etapa a treia a uniunii economice și monetare, Amsterdam, 16 iunie 1997.[40]
  • Acord din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro, de stabilire a procedurilor de funcționare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a uniunii economice și monetare.[41]

În afara Acordului din 2006 mai sunt 5 modificări[42] dintre care cea care privește România, este prevăzută în Acordul din 21 decembrie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro de modificare a Acordului din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro de stabilire a procedurilor de funcționare ale mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a uniunii economice și monetare.[43]

3.7. Dezvoltarea capacității administrative

Banca Națională a României are un rol central în privința aderării la Uniunea Economică și Monetară.  Potrivit Legii nr. 312/2004[44] privind Statutul Băncii Naţionale a României Banca Națională a României are ca principală atribuție „elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb”, criterii importante ale aderării României la euro. De altfel, normele UE respectate de BNR sunt numai cele care privesc atribuțiile directe dar și un lung șir de regulamente, disponibile pe site-ul instituției:

  • Regulamente ale Uniunii Europene care privesc obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale BNR[45]
  • Regulamente ale Uniunii Europene aplicabile instituţiilor aflate în aria de supraveghere a BNR, prin care se instituie sau se modifică măsuri restrictive/sancţionatorii[46].

În cadrul Băncii Naționale a României[47], din 2010, funcționează Comitetul de pregătire a trecerii la euro,[48] a cărui tematică este subsumată următoarelor categorii probleme:[49]

  • experienţa altor state membre ale Uniunii Europene în pregătirea trecerii la euro;
  • stadiul pregătirii României pentru adoptarea euro;[50]
  • mecanisme şi concepte noi dezvoltate la nivelul Uniunii Europene în sfera guvernanţei economice şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare;
  • documente ale Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Guvernului României legate de convergenţa către zona euro a statelor membre cu derogare.

Comisia Națională de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro s-a constituit în 2018 prin Ordonanță de urgență a Guvernului.[51]

Potrivit art. 4 alin. 2 din OUG nr. 24/2018 un grup de lucru va fi dedicat convergenței juridice.[52] „Comisia Naţională are rolul de a pregăti calendarul de intrare a României în Mecanismul unic de supraveghere şi de adoptare a monedei euro, precum şi acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi societăţii româneşti, asumate prin consens de toţi participanţii la acest proces, care se includ în Planul naţional de adoptare a monedei euro.” (art. 1 alin. 3) Unele dintre atribuțiile Comisiei Naționale au un impact direct în privința criteriilor de convergență juridică:

a) elaborarea Planului naţional pentru trecerea la moneda euro şi a calendarului acţiunilor necesare pentru adoptarea monedei euro;

b) evaluarea periodică a stadiului de îndeplinire a criteriilor de convergenţă;

c) evaluarea cadrului legislativ în vigoare şi pregătirea de noi proiecte legislative pentru introducerea monedei euro;

d) pregătirea sistemului statistic naţional pentru actualizarea seriilor de date;

e) monitorizarea pregătirii sistemelor naţionale pentru trecerea la moneda euro, modificarea/compatibilizarea sistemului de plăţi şi a contabilităţii naţionale;

f) identificarea acţiunilor necesare şi a entităţilor care să fie implicate în organizarea de campanii de informare a publicului larg privind adoptarea euro, dezvoltarea şi actualizarea unor site-uri dedicate şi înfiinţarea de puncte info help-desk pentru cetăţeni şi companii. Comisia Naţională se va asigura că publicul este informat clar, obiectiv, în timp util şi cu acurateţe ridicată despre adoptarea monedei euro;

g) stabilirea şi monitorizarea elementelor specifice, respectiv circulaţia paralelă a monedei naţionale şi a euro, precum şi a afişării preţurilor în moneda naţională şi în euro;

h) întocmirea rapoartelor de lucru periodice şi transmiterea acestora către instituţiile implicate.

Până la data de 15 noiembrie 2018, „Comisia Naţională prezintă spre asumare politică de către partidele politice parlamentare calendarul de trecere la moneda euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro”. ”Ulterior asumării politice, instituţiile publice abilitate vor supune aprobării Guvernului şi Parlamentului proiectele de acte normative necesare implementării măsurilor de adoptare a monedei euro” (art. 5 alin. 2 și 3).

Institutul European din România a contribuit la dezbaterea din spațiul public, amintind aici studiul „România și aderarea la zona euro: întrebarea este ÎN CE CONDIȚII![53].

3.8. Influența aderării la moneda euro în dreptul privat.

Interesul pentru moneda euro în rândul profesioniștilor dreptului (avocați, judecători etc) este scăzut întrucât nu este o problemă de drept pozitiv, care să afecteze aplicarea dreptului național sau al Uniunii Europene.[54]

Din portalul rolii.ro[55] rezultă că expresia „Uniunea economică și monetară” nu a fost utilizată în nicio hotărâre. Deși sunt câteva hotărâri judecătorești care privesc expresia „Uniunea monetară”, acestea se referă la litigii privind executarea unor contracte, cu sau fără clauze abuzive[56] și la indexarea chiriei în contracte de locațiune[57].  În același timp sunt disponibile câteva mii de litigii în care contractele sunt încheiate în moneda euro, contracte de împrumut, falsificări, executări silite, pensie de întreținere, somații de plată, procedura insolvenței etc

Interesul va crește în momentul trecerii la euro, pentru că, așa cum s-a văzut din experiența altor state, apar numeroase probleme în dreptul privat în privința executării contractelor, în special a plății prețului.[58]

4. În loc de concluzii. Despre ”necesitatea” aderării României la uniunea economică și monetară, din punct de vedere juridic

4.1. România a aderat la UEM. Urmează integrarea

„Necesar” presupune și o obligație pentru România să adere la Uniunea Economică și Monetară? Deşi tema proiectului este exclusiv economică – Consolidarea convergenței economice și monetare a Românei cu Uniunea Europeană – un demers necesar – convergența economică și monetară având puține implicații juridice, prezentate în secțiunea dedicată analizei Băncii Centrale Europene în rapoartele de țară (ultimul fiind din 2018), este utilă totuşi şi o analiză juridică asupra „necesităţii” aderării României la UEM. Trebuie subliniat că „aderare” în acest articol are mai degrabă înțelesul de integrare deplină, întrucât România prin actul de aderare la Uniunea Europeană a aderat deja la uniunea economică și monetară, fiind într-o perioadă de derogare. Derogare, despre care, așa cum arătam, nu poate fi perpetuă.

La nivelul principiilor dreptului Uniunii Europene se poate pune întrebarea dacă principiul cooperării loiale este îndeajuns de obligatoriu pentru a impune aderarea la UEM a unui stat membru.[59] Desigur, scopul tratatului fiind menționat, iar cum disparitățile de participare la politicile UE ar conduce la fărâmițarea exercitării competențelor Uniunii, un prim răspuns ar putea fi că principiul impune cel puțin cooperarea loială în scopul îndeplinirii condițiilor impuse de tratate.[60]

Pentru a conchide, putem reitera o opinie independentă a literaturii juridice, unde s-a subliniat că un stat membru este obligat să adere la UEM, atât timp cât nu are derogări sau nu este exceptat cum este situația în privința Marii Britanii şi Danemarcei.[61] Problema temporală nu o poate însă rezolva nimeni, și intrăm din nou sub zodia politicului, a politicilor economice, a economiei și a altor criterii care valorizează oportunitatea și nu legalitatea.

            După cum s-a observat deși există criterii specifice juridice, totuși acestea pot fi interpretate prin prisma politică, economică. Aderarea la Uniunea economică și monetară nu poate fi evitată, însă aceasta trebuie să se petreacă în condiții de certitudine a fundamentelor economice. Ultimele rapoarte europene, mai ales al Băncii Centrale Europene, pun România în situația continuării eforturilor, inclusiv din punct de vedere al armonizării/ compatibilizării juridice.


[1] Daniel-Mihail Şandru a fondat şi coordonează Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Profesor universitar la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir şi Universitatea din Bucureşti. Judecător ad hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Juridice şi al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene. Redactor-şef al Revistei române de drept european (Wolters Kluwer). Poate fi contactat la adresa mihai.sandru@csde.ro Pagina web: www.mihaisandru.ro Materialul a fost pregătit pentru proiectul inițiat de Academia Română „Consolidarea convergenței economice și monetare a Românei cu Uniunea Europeană – un demers necesar”, Bucureşti, 2018. Detalii: http://www.acad.ro/com2018/doc/d0320-lansareProiectAR.pdf La data de 5 octombrie 2018 au fost verificate sau/şi accesate ultima dată trimiterile web.

[2] Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), J.O., C 236, 26 octombrie 2012.

[3] Textul este disponibil la adresa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:1403_3 Tratatul a fost încheiat între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda și Regatul Suediei din 02.03.2012 A se vedea expunerea de motive a legii de ratificare a tratatului, http://www.cdep.ro/proiecte/2012/000/30/9/em39.pdf; pentru fișa actului normativ, a se vedea, http://cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=12609

[4] Pentru o prezentare istorică, pe site-ul Băncii Centrale Europene, a se vedea: https://www.ecb.europa.eu/ecb/history/emu/html/index.ro.html; prezentarea pe site-ul Comisiei Europene: https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/euro-area_en

[5] A se vedea, pentru detalii: Roel Theissen, EU Banking Supervision, Eleven Publishing, 2014, 1270 p.; Thomas Beukers, Constitutional Changes in Euro Government and the Relationship Between the ECB and the Executive Power in the Union, în Federico Fabbrini, Ernst Hirsch Ballin, Han Somsen (eds), What Form of Government for the European Union and the Eurozone?, Hart Publishing, 2015.

[6] Rosa M. Lastra, Legal Foundations of International Monetary Stability, Oxford University Press, 2006, p. 196–203.

[7] Alicia Hinarejos, The Euro Area Crisis in Constitutional Perspective, Oxford University Press, 2015.

[8] Pe larg, a se vedea CJUE, cauza C-370/12, Pringle, hotărârea din 27 noiembrie 2012, Publié au Recueil numérique, ECLI:EU:C:2012:756.

[9] A se vedea și Paul Craig, Pringle and Use of EU Institutions outside the EU Legal Framework: Foundations, Procedure and Substance, European Constitutional Law Review, Vol. 9, 2013, p. 263-284; Gunnar Beck, The Court of Justice, the Bundesverfassungsgericht and Legal Reasoning during the Euro Crisis: The Rule of Law as a Fair-Weather Phenomenon, European Public Law, 2014, p. 539-566.

[10] A se vedea: Claus D. Zimmermann, A Contemporary Concept of Monetary Sovereignty, Oxford University Press, 2013, p. 150.

[11] Marilena Ene, Suveranitatea fiscală a României în contextul armonizării politicilor economice unionale. Analiza instrumentelor juridice utilizate, Revista de Drept Public, nr. 2/2018, p. 114-115.

[12] A se vedea: Simina-Elena Tănăsescu(coord.), From Fiscal Compact to Constitution: Shaping a Legal Form for the Balanced Budget Rule, 2016; Simina-Elena Tănăsescu, Eric Oliva (coord.), Echilibrul budgetar. Impact normativ si intitutional. Efecte asupra protectiei drepturilor fondamentale, 2015; Simona Gherghina, Simina-Elena Tănăsescu, Limitations on Governmental Debt and Deficits in Romania,  în  Fiscal Rules – Limits on Governmental Deficits and Debt, Springer, 2016, Global Studies in Comparative Law. A se vedea și: http://www.fcbb.cdcip.ro/rezultatele-proiectului

[13] Antonio Estella, Legal Foundations of EU Economic Governance, Cambridge University Press, 2018, p. 36 şi urm.

[14] Pe larg, cu unele nuanțări, Jens C. Dammann, The Right to Leave the Eurozone, Texas International Law Journal, Vol. 48, No. 2, 2013, disponibil integral în SSRN https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2262873

[15] A se vedea, cauza C-370/12, Pringle, citată supra.

[16] Formularea din România a unei trimiteri preliminare referitoare la Memorandumul din 2009 a permis CJUE să decidă că „Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene.” CJUE, C-258/14, Florescu și alții, hotărârea din 13 iunie 2017, ECLI:EU:C:2017:448. A se vedea, http://iaduer.ro/?p=2353 Cu privire la trimiterile preliminare amintim aici articolul Președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene care subliniind rolul acestora, oferă ca exemple cele două cauze menționate anterior – Pringle și Gauweiler: „Curțile supreme și constituționale din statele membre sunt gardieni ai constituțiilor naționale și, prin aceasta, și ai prevederilor constituționale naționale ce permit transferul de competențe către UE. Prin însăși natura activității lor, este foarte probabil ca ele să fie confruntate cu aspecte în legătură cu competențe, ce impun sesizarea CEJ pentru a stabili dacă un anumit act al UE a fost adoptat ultra vires. Îndoieli de acest fel au fost cele care au determinat, de pildă, Curtea Supremă din Irlanda să ceară CEJ o decizie preliminară în Pringle, o cauză ce privea validitatea unei decizii a Consiliului European ce amendase art. 136 TFUE în privința mecanismului european de stabilitate (MES), și au condus Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituțională, Germania) să întrebe CEJ, în Gauweiler, dacă Banca Centrală Europeană („BCE”) avea competențe de a desfășura programul privind tranzacțiile monetare definitive.

Toate aceste cauze clarifică rolul esențial pe care îl joacă instanțele naționale – și în special curțile constituționale – în apărarea supremației dreptului în Uniunea Europeană, prin intrarea într-un dialog constructiv cu CEJ atunci când apar îndoieli dacă un act al UE se situează în domeniul competențelor atribuite UE și dacă el respectă valorile fundamentale pe care se fundamentează UE.” A se vedea, Koen Lenarts, Rolul constituțiilor naționale în dreptul UE. De la valori comune la încredere reciprocă și dialog constructiv, Revista română de drept european, nr. 2/2018, p. 19.

[17] Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro, care constituie Eurosistemul, conduc politica monetară a Uniunii. BCE este singura abilitată să autorizeze emisiunea de monedă euro. (art. 282 alin. 1 şi 3 TFUE)

[18] Napoleon Pop,  Valeriu Ioan Franc, România și adoptarea euro, disponibil la adresa http://www.opiniibnr.ro/content/romania-si-adoptarea-euro.pdf, p. 6 „derogarea juridică obţinută de România, fără termen de expirare, nu poate fi interpretată ca fiind permanentă (spre deosebire de cazurile exprese şi explicite ale Marii Britanii şi Danemarcei, dar posibil a fi modificate) şi, ca urmare, „obligaţia” adoptării euro nu poate fi contestată din motive economice sau considerente politice ex-post semnării tratatului de aderare interpretate ca dezavantaje sau, eventual, costuri de oportunitate ridicate, când, de fapt, alegerea momentului este dreptul statului membru, fără ca acesta să fie exercitat sine die.”

[19] Hannes Hofmeister, Goodbye Euro: legal aspects of withdrawal from the Eurozone, Columbia Journal of European Law, vol. 18, 2011, Iss. 1, p. 127.

[20] Antonio Estella, op. cit., p. 40-41.

[21] Pe larg, a se vedea, Peter B. Kenen, Peter Bain Kenen, Economic and Monetary Union in Europe: Moving Beyond Maastricht, Cambridge University Press, 1995, p. 27.

[22] Thomas Horsley, Eurozone Crisis Management, Citizenship Rights and the Global Reach of EU Data Protection Law: EU Legal Developments in 2015, Journal of Common Market Studies, no. S1/2016, p. 134.

[23] CJUE, C-62/14, Gauweiler și alții, hotărârea din 16 iunie 2015,  ECLI:EU:C:2015:400

[24] Emilia Georgieva, The role of EU institutions in implementing its monetary policy, Eastern Journal of European Studies, Volume 2, Issue 1, June 2011, p. 67. A se vedea și „Institutions and Bodies in the Economic and Monetary Union” http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2016/574388/IPOL_BRI(2016)574388_EN.pdf

[25] Comisia Europeană, Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei, Raport elaborat de: Jean-Claude Juncker în strânsă  colaborare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schulz. Documentul este disponibil la adresa https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/5-presidents-report_ro.pdf Acestui document trebuie să i se adauge documentul „Finalizarea  Uniunii Economice și Monetare. Contribuția Comisiei la Agenda Liderilor”  https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/further-steps-completing-emu_ro.pdf

[26] Comisia Europeană, Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei, p. 20. A se vedea și https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/banking-union/single-resolution-mechanism_en

[27] https://ec.europa.eu/commission/white-paper-future-europe-reflections-and-scenarios-eu27_ro

[28]Arhitectura UEM se bazează pe principii juridice comune. Acestea descriu obiectivele și modul său de funcționare, rolul diferitelor instituții și echilibrul puterilor între ele, precum și între UE și nivelurile naționale. Aceste principii definesc și necesitatea coordonării politicilor economice, normele fiscal-bugetare ce trebuie respectate, mecanismele pentru evitarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și organizarea uniunii bancare.” Documentul de reflecție privind aprofundarea Uniunii economice și monetare – COM (2017) 291 final, p. 17, document disponibil la adresa https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2017/RO/COM-2017-291-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF

[29] J O, C 236 din 02.08.1997. Rezoluţia Consiliului European de la Amsterdam privind Pactul de stabilitate şi creştere, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Al25021

[30] Cum ar fi „Codul de conduită referitor la Specificaţiile privind Implementarea Pactului de stabilitate şi creştere” şi „Liniile orientative pentru formatul şi conţinutul Programelor de stabilitate şi de convergenţă” din 5 iulie 2016.

[31] Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 18/2018: Este atins obiectivul principal al componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere?, disponibil la adresa https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=46430

[32] Inclusiv prin luarea în considerare a forței de muncă. De exemplu,  Irina Alexe, Înalții funcționari publici. Prezent. Perspective imediate, Conferința organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice: „Raportul de țară pentru România”, publicat de Comisia Europeană în data de 26 februarie 2016. Conferința a avut loc la Reprezentanța Comisiei Europene, Bucureşti, 9 martie 2016, disponibil la adresa http://comunic.ro/eBook-raport-tara-2016/prezentari/Irina%20Alexe.pdf Irina Alexe, Reforma funcţiei publice după 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Cazul înalţilor funcţionari publici, Revista de Drept Public, nr. 2/2017, p. 17-18, cu privire la evoluțiile anilor 2016-2017 astfel cum se oglindesc în rapoartele Comisiei.

[33] Semestrul european, Fișă de prezentare, https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european-semester/

[34] Programul de convergență 2018-2021 continuă angajamentul Guvernului de aderare la zona euro și încadrare în marja de deficit de 3% din PIB. Comunicatul este disponibil la adresa http://gov.ro/ro/media/comunicate/programul-de-convergenta-2018-2021-continua-angajamentul-guvernului-de-aderare-la-zona-euro-i-incadrare-in-marja-de-deficit-de-3-din-pib&page=1

Programul de convergență este disponibil la http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=program-de-convergenta&pagina=programConvergenta

[35] JO, ediție specială, Capitolul 10, Vol. 001, p. 84-88.

[36] Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului şi Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului.

[37] Programul de convergență 2018-2021, p. 4.

[38] Banca Națională a României, ”Criteriile de convergenţă juridică”, document disponibil la adresa http://www.bnr.ro/Criteriile-de-convergenta-juridica–1248.aspx; pentru ”Criteriile economice”, a se vedea http://www.bnr.ro/Criteriile-economice-1247.aspx

[39] Raportul de convergență 2018 este disponibil la adresa https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/ecb.cr201805.ro.pdf?d9bdfc0cb29364a6aedb102a02457b47

Comisia Europeană. Fișă informativă. Raportul de convergență pe 2018: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în direcția adoptării monedei euro, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-3827_ro.htm

[40] JO C 236, 2.8.1997, p. 5-6

[41] JO C 73, 25.3.2006, p. 21-27

[42] Lista lor este publicată la adresa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:l25082

[43] JO C 14, 20.1.2007, p. 6-8. Potrivit art. 2 „The Bulgarian National Bank și Banca Națională a României devin părți la Acordul privind MCS II între băncile centrale începând cu 1 ianuarie 2007.”

[44] Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României. A se vedea și fișa tematică ” Capitolul 11- Uniunea Economică şi Monetară” http://www.bnr.ro/Capitolul-11–Uniunea-Economica-si-Monetara-1257.aspx

[45] http://www.bnr.ro/Regulamente-ale-Uniunii-Europene-care-privesc-obiectivul-fundamental-si-principalele-atributii-ale-BNR-4851.aspx

[46] http://www.bnr.ro/Regulamente-ale-Uniunii-Europene-aplicabile-institutiilor-aflate-in-aria-de–supraveghere-a-BNR,-prin-care-se-instituie-sau-se-modifica-masuri-restrictive,-sanctionatorii-4871.aspx

[47] A se vedea fișa tematică „Procesul de pregătire pentru adoptarea monedei unice europene” disponibilă la adresa http://www.bnr.ro/Procesul-de-pregatire-pentru-adoptarea-monedei-unice-europene-8012.aspx

[48] Banca Națională a României, „Comitetul de pregătire a trecerii la euro. Rolul acestuia şi tematicile abordate în cadrul reuniunilor sale”, disponibil la adresa http://www.bnr.ro/Comitetul-de-pregatire-a-trecerii-la-euro-16872.aspx

Despre implicarea tuturor actorilor politici interesați, a se vedea Agerpres, „Isărescu: Comitetul de trecere la euro nu a fost vizitat mai de nimeni, de 7-8 ani”, 17 noiembrie 2017 https://www1.agerpres.ro/economie/2017/11/15/isarescu-comitetul-de-trecere-la-euro-nu-a-fost-vizitat-mai-de-nimeni-de-7-8-ani-13-11-49

[49] Lista temelor este disponibilă la adresa http://www.bnr.ro/Tematicile-abordate-in-cadrul-reuniunilor–16873.aspx

[50] A se vedea și materialul „Cine se opune adoptării euro?”, disponibil la adresa http://ier.ro/webfm_send/506652

[51] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24 din 21 martie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, M. Of. nr. 273/2018. Pe durata existenței Comisiei,  activitatea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 931/2016, se suspendă.

[52] „În coordonarea Comisiei Naţionale se înfiinţează grupuri tematice de lucru formate din experţi din principalele instituţii implicate în procesul de adoptare a monedei euro, după cum urmează:

a) grupul pentru finanţe publice, problematica monetară şi stabilitate financiară;

b) grupul privind reforma şi modernizarea pieţei muncii, a educaţiei şi sănătăţii;

c) grupul responsabil cu aspectele legislative;

d) grupul responsabil cu informarea publică şi protecţia consumatorilor.”

[53] Daniel Dăianu (coordonator), Ella Kallai, Gabriela Mihailovici, Aura Socol, România și aderarea la zona euro: întrebarea este ÎN CE CONDIȚII!, Institutul European din România, 2016 http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_2016_Romania_si_aderarea_la_zona_euro.pdf

De asemenea, trebuie avut în vedere și studiul
Lucian-Liviu Albu (coord.), Radu Lupu, Adrian-Cantemir Călin, Oana-Cristina Popovici, Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești. Analiză sectorială (industrie, agricultură, servicii etc.), Institutul European din România, 2017, SPOS 2017 disponibil la adresa http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_2017_Studiul%201_FINAL.pdf

În lucrare se arată că „[p]rin adoptarea monedei euro, România va da dovadă de maturitate economică, întrucât procesul integrării europene este un parteneriat negociat între egali din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.” (fiind citat Rumen Dobrinsky, Convergence in Per Capita Income Levels, Productivity Dynamics and Real Exchange Rates in the Candidate Countries on the Way to EU Accession, IIASA Interim Report, 2001, disponibil la adresa https://core.ac.uk/download/pdf/33897954.pdf)

[54] Totuși, a se vedea, CJUE, C-312/14, Banif Plus Bank, hotărârea din 3 decembrie 2015, ECLI:EU:C:2015:794.

[55] Portalul rolii.ro cuprinde peste 10 milioane de hotărâri judecătorești, pronunțate din 2007 până în prezent și este actualizat permanent. Proiectul se derulează prin Institutul Român pentru Informaţii Juridice – Romanian Legal Information Institute – ROLII în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, membru fondator şi Wolters Kluwer România, cu implicarea tuturor categoriilor de profesionişti în justiţie reprezentaţi de organizaţiile profesionale membre fondatoare ale ROLII – Institutul Naţional al Magistraturii, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Institutul Naţional de Pregătire Profesională a Avocaţilor, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România şi Institutul Notarial Român şi cu sprijinul Regatului Ţărilor de Jos.

[56] Tribunalul Suceava, Secția a II-a Civilă, Decizia nr. 323/2016, http://rolii.ro/hotarari/58932bdce49009c80d001c54 (dosar cu obiect contestație la executare în care se afirmă de una dintre părți că „pentru calcului ratei inflației, se pleacă de la indicele preturilor de consum (IPC) aferent țării în a cărei monedă se realizează tranzacțiile. De exemplu, daca tranzacțiile se realizează în CHF, se alege IPC din Elveția (pentru zona euro este vorba de indicele armonizat al preturilor de consum, deoarece uniunea monetara cuprinde mai multe state si este nevoie de adoptarea unei abordări comune, iar daca tranzacțiile se realizează in CHF, se alege IPC din Elveția).” – așadar nu este un argument al instanței ci doar o apărare a părților).

[57] Tribunalul București, Secția comercială, Sentința civilă nr. 9830/2011, http://rolii.ro/hotarari/58797eb3e490090c1900246d, având ca obiect soluționarea unei „cereri formulate în baza OUG. 119/2007, care transpune Directiva 2000/35/CE privind combaterea întârzierii plaților în tranzacțiile comerciale, aplicabilă creanțelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale.” De asemenea, pntru a pronunța hotărârea instanța reține că modalitatea de plată „s-a prevăzut indexarea chiriei de bază anuală in fiecare an al termenului pentru a reflecta schimbările indicelui costului vieții pentru țările din Uniunea Monetară Europeană pe durata anului calendaristic anterior.”  După cum se observă și în acest context rolul UEM este minor, dacă nu cumva referința este cea menționată într-o altă hotărâre în care se menționează despre chierie ca se prevedea să se „actualizeze anual, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, pe baza Indexului Armonizat al Prețurilor pentru Uniunea Monetară publicat de Eurostat”. Probabil se referă la aplicarea Regulamentul (UE) 2016/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum și indicele prețului locuințelor, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului, JO L 135, 24.5.2016, p. 11–38. Acest regulament a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum, JO ediție specială, Capitolul 10, vol. 001, p. 39-42. De asemenea, referiri la indicele armonizat sunt și alte hotărâri, cum ar fi Tribunalul București, Decizia civilă nr. 205 A/ 2014, disponibilă la adresa http://rolii.ro/hotarari/587c05a4e49009940b001b20

[58] Esperanza Nieto Lobo, El coste de la vida: de la peseta al euro, eXtoikos, ISSN-e 2173-2035, Nº. 20, 2018, págs. 95-97, disponibil la adresa https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=6407661

[59] Pentru o lucrare cu caracter general, a se vedea, Marcus Klamert, The Principle of Loyalty in EU Law, Oxford University Press, 2014.

[60] Nu toate statele membre își propun ținta aderării la UEM, iar în unele state, elitele politice chiar afirmă (ne)aderarea la spațiul euro. Astfel, Ivo Šlosarčík subliniază într-un studiu că după aderarea Cehiei la UE (în 2004), tonul Băncii Naționale a fost din ce în ce mai rezervat iar în 2011 prim-ministrul a anunțat intenția ținerii unui referendum pentru aderarea la zona euro. Pe larg: Ivo Šlosarčík, A Selective and Reluctant Adopter: The Czech Republic and Its (Non)Accession to Schengen and Eurozone în vol. A. Björkdahl, N. Chaban, J. Leslie, A. Masselot (Eds.), Importing EU Norms. Conceptual Framework and Empirical Findings, Springer, 2015, p. 18 și urm.

[61] Rosa M. Lastra, Jean-Victor Louis, European Economic and Monetary Union: history, trends, and prospects, Yearbook of European Law, vol. 32, no. 1/2013, p. 57–206, disponibil la adresa https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2244764

Posted in Bibliografie.

Cadrul juridic și instituţional al aderării la moneda euro.

Starea de drept și de fapt în România


Proiect de cercetare Academia Română: „Consolidarea convergenței economice și monetare a Românei cu Uniunea Europeană – un demers necesar”

ACADEMIA ROMȂNĂ, mereu în serviciul naţiunii, lansează proiectul de interes naţional, aprobat de Biroul Prezidiului în data de 20 martie 2018 :

CONSOLIDAREA CONVERGENŢEI ECONOMICE ŞI MONETARE A ROMȂNIEI CU UNIUNEA EUROPEANĂ – UN DEMERS NECESAR

Academia Română, prin institutele sale de cercetare şi echipele de studii academice de profil, a contribuit la realizarea strategiilor esențiale- Schița privind trecerea la economia de piaţă (1990), Strategia de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană (1995) şi Strategia naţională de dezvoltare a României pe termen mediu (2000), document important pentru negocierea protocolului de aderare a României la UE (2000)- pentru destinul postdecembrist al României, vizând reformarea economiei și integrarea economică în Uniunea Europeană.

Prin participarea activă ȋn cadrul exerciţiilor de planificare strategică ale parcursului ţării, care s-au finalizat printr-un consens politic şi social-naţional, Academia Română şi-a exprimat, o dată în plus, ataşamentul şi angajamentul de a fi întotdeauna în serviciul naţiunii. Se poate afirma că, şi datorită acestor contribuţii, România este în prezent parte contractantă ca țară membră cu drepturi depline la cel mai grandios proiect politic european, Uniunea Europeană.

Experiența a demonstrat că fundamentul oricărui demers ȋl reprezintă o profundă cunoaștere a realităților, atȃt prin analize și cercetări academice, cȃt și prin dezbateri largi cu toți actorii implicați, pași esențiali pentru consensualizarea unui plan de acțiune cu obiective generale și specifice, precum și cu etape de implementare specifice.

Date fiind consecinţele şi lecţiile crizei financiare internaționale, Uniunea Europeană se află în prezent într-un amplu program de reformare care urmărește atȃt consolidarea creșterii economice, cȃt și continuarea construcției complexe a Uniunii Economice și Monetare. România, în calitate de stat membru cu drepturi depline al UE, este chemată să ȋși exprime opţiunea oficială clară pentru viitorul construcţiei europene, astfel ȋncȃt interesele ei naţionale să fie cât mai bine reprezentate şi protejate. Fundamentele respectivei reforme se regsesc în documente de poziţie, iar elaborarea scenariilor cu privire la viitorul Uniunii Europene și, implicit al Romȃniei, ca stat membru cu drepturi depline, se află şi în analiza institutelor de cercetare de profil ale Academiei Române.

În noul context geopolitic european și avȃnd ȋn vedere importanța reformării UE asupra fiecărui stat membru ȋn parte, Academia Română consideră că este necesar să se implice în sprijinirea autorităților pentru ca deciziile adoptate de acestea să aducă România cât mai aproape de zona euro, ca o garanţie a concretizrii obiectivelor sociale, economice şi de securitate comune ale statelor membre ale UE.

Academia Română consideră că expertiza institutelor sale de cercetare este potrivită pentru promovarea intereselor României în procesul de reformare a UE, obiectivul fiind viitorul zonei euro, pilon de bază al construcției Uniunii Economice și Monetare. Implicarea şi concentrarea resurselor ştiinţifice academice către atingerea acestui obiectiv stau la baza stabilirii unui nou proiect de interes naţional, respectiv: „Consolidarea convergentei economice și monetare a Romȃniei cu statele membre ale Uniunii Europene – Un demers necesar”.

Coordonarea dezbaterilor şi a lucrărilor generatoare de sinteze pe probleme specifice şi a variantelor de soluţii este încredinţată Institutului de Economie Mondială, unitate componentă a Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, care va urmări întregul proces al elaborării proiectului.

Derularea şi tematica proiectului „Consolidarea convergentei economice și monetare a Romȃniei cu statele membre ale Uniunii Europene– Un demers necesar” vor reliefa interesul naţional în concordanță cu etapele de parcurs ale reformei Uniunii Economice şi Monetare.

SURSA http://www.acad.ro/com2018/doc/d0320-lansareProiectAR.pdf

Blog Afaceri Juridice Europene

JURIDICE.ro

Posted in Proiecte.


PROIECT:

An EU operation to tackle gaps in cross-border cooperation of training provider –Safe Harbour

JUST-AG-2017/JUST-JTRA-EJTR-AG-2017 depus in cadrul programului JUST-JTRA-EJTR-AG-2017

Comisia Europeană

An EU operation to tackle gaps in cross-border cooperation of training provider –Safe Harbour

JUST-AG-2017/JUST-JTRA-EJTR-AG-2017 depus in cadrul programului JUST-JTRA-EJTR-AG-2017

Proiectul este desfășurat în Parteneriat cu:

PROGEU – Progress in European Union – Istituto per lo Sviluppo – Italia

Ebit s.r.l. – Italia

KEPKA – Consumers’ Protection Center – Grecia

Asociacija Vartotoju balsas – Lituania

UNIVERSETI SHKODRES LUIGJ GURAKUQI – Albania

UNIVERSITA DEGLI STUDI DI ROMA LA SAPIENZA – Italia

Proiectul are ca scop principal de a contribui la aplicarea cu succes și într-un mod coerent a Directivei UE 2016/680 și a Regulamentului UE 2016/679.

Posted in Proiecte.

An EU operation to tackle gaps in cross-border cooperation of training provider –Safe Harbour

JUST-AG-2017/JUST-JTRA-EJTR-AG-2017 depus in cadrul programului JUST-JTRA-EJTR-AG-2017


Irina Alexe, Daniel-Mihail Şandru (editori), Legislaţia privind protecţia datelor în România, Ed. Rosetti International, 2018, ISBN 978‐606-8794‐90‐7, 216 p.

Continued…

Posted in Bibliografie.


Daniel-Mihail Șandru, Principiile protecţiei datelor – de la teorie la practică, Curierul Judiciar, nr. 6/2018

Continued…

Posted in Bibliografie.


Daniel-Mihail Șandru, Numirea arbitrului – pilon fundamental al procedurii. Observații privind noile Reguli de procedură arbitrală la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României

Continued…

Posted in Arbitraj, Bibliografie.


Baroul Bucuresti: Elemente esențiale ale noilor Reguli ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, 15 februarie 2018 [Daniel-Mihail Sandru]

Continued…

Posted in Arbitraj, Evenimente.


Baroul Bucuresti: Protecția datelor cu caracter personal, 17 ianuarie 2018, București

Continued…

Posted in Evenimente.


Mihai BANU, Mihai ŞANDRU, Respingerea de către Curtea de Justiţie a unor trimiteri preliminare de la instanţe judecătoreşti din România, RRDE, nr. 2/2013

Mihai BANU, Mihai ŞANDRU, Respingerea de către Curtea de Justiţie a unor trimiteri preliminare de la instanţe judecătoreşti din România, RRDE, nr. 2/2013

 

Citat

Mihaela Vrabie, Protecția judiciară a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic, București, 2017, p. 167

 

Blog Afaceri juridice europene

Posted in Bibliografie.


Constantin-Mihai Banu, Dragos Calin, Daniel Mihail Sandru, Concedieri colective în cazul insolvenţei societăţii comerciale şi efectul direct orizontal al unei directive. Două hotărâri ale instanţelor române în context european (Collective redundancies in case of insolvency of companies and the horizontal direct effect of a directive. Two judgments rendered by courts of Romania in an European framework), Revista romana de drept european, 3/2014

Continued…

Posted in Bibliografie.


UNATC: Dreptul de autor în cinematografie, sustinere teza de doctorat CĂPLESCU G. DORINA (PRICOP)

Continued…

Posted in Evenimente.


Daniel-Mihail Șandru, Efectul direct orizontal în sistemul drepturilor omului în UE. Experiențe ale instanțelor române / The horizontal direct effect in the EU human rights system. Romanian courts’ experiences

Continued…

Posted in Evenimente.


Daniel-Mihail Șandru, Irina Alexe, Raul-Felix Hodoș (coord.), Achiziţiile publice în România. Aplicarea şi interpretarea noii legislaţii europene, Editura Universitară, 2017

Continued…

Posted in Arbitraj, Bibliografie.


Daniel-Mihail Sandru, Interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene de catre Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei (Interpretation and application of European Union Law by the Court of International Commercial Arbitration Attached to the Chamber of Commerce and Industry of Romania)

Continued…

Posted in Arbitraj, Bibliografie.


Daniel-Mihail Sandru, Observații privind cauza Toma, C-205/15: scutirea autorităților publice de plata taxei de timbru și a cauțiunii respectă dreptul Uniunii Europene [rezumat] CONFERINTA INTERNATIONALA „PROCESUL CIVIL ȘI EXECUTAREA SILITĂ. ACTUALITATI SI PERSPECTIVE”, 24 – 26 august 2017, Targu-Mures

Continued…

Posted in Bibliografie, Evenimente.


Irina Alexe, Nicolae-Dragos Ploesteanu, Daniel-Mihail Sandru (coordonatori), Protectia datelor cu caracter personal. Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti și noile provocări ale Regulamentului (UE) 2016/679, Editura Universitara, 2017

Alexe_Ploesteanu_Sandru_Protectia_datelor_cu_caracter_personal_GDPR2017

Irina Alexe, Nicolae-Dragos Ploesteanu, Daniel-Mihail Sandru (coordonatori)Protectia datelor cu caracter personal. Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti și noile provocări ale Regulamentului (UE) 2016/679Editura Universitara, 2017, ISBN 978-606-28-0588-3

 pagina facebook a cartii

 fragment

Irina ALEXE, Constantin Mihai BANU, De la directiva la regulament in reglementarea, la nivelul Uniunii Europene, a protectiei datelor cu caracter personal/ 14

Daniel-Mihail SANDRU, Dragos-Alin CALIN, Constantin-Mihai BANU, Aplicarea si interpretarea Directivei 95/46 de catre instante romane. Tipologii si consecinte juridice/41

 Nicolae-Dragos PLOESTEANU, Andrei MARIS, Viziunea Regulamentului General privind protectia datelor personale 679/2016(RGDP) intr-o societate digitala/ 77
Simona SANDRU, Transparenta prelucrarilor de date personale, intre drept si obligatie. O noua configurare europeana a dreptului de informare/ 128

Andreea LISIEVICI, Dreptul la portabilitatea datelor potrivit Regulamentului General privind Protectia Datelor /144

Valerius M. CIUCA, Virtuti si vicii intr-un libellus diffamatorius. Evolutii juridice in serviciul onoarei /163

Silviu-Dorin SCHIOPU, Efectivitatea dreptului de a fi uitat / 188

Cornelia BUCIN, Protectia si prelucrarea datelor cu caracter personal in activitatea notariala / 205

Bogdan-Petru MIHAI, Responsabilul cu protectia datelor/ 218

Marius EFTIMIE, Adina RUS, Protectia datelor cu caracter personal in relatiile de munca. Scurte consideratii referitoare la limitele monitorizarii de catre angajator a folosirii internetului la locul de munca /228

Alexandru GEORGESCU, Protectia datelor cu caracter personal si activitatea de recuperare a creantelor /236

Bianca LUNTRARU, Protectia datelor pacientilor in sistemul medical/ 245

Vlad BARBAT, Mihai BARLOIU, Dan DRAGOMIRESCU, Libertatea individuala, viata intima si protectia oferita intr-o Europa a contrastelor/ 255

Andrei SAVESCU, Raportul cost-beneficiu in protectia datelor personale. O apreciere juridica/ 268

Daniel-Mihail SANDRU, Regimul juridic al protectiei datelor cu caracter personal este in proces de regandire / 272

Continued…

Posted in Bibliografie.


Rolul activ al judecatorului, dreptul la un proces echitabil si refuzul efectuării unei trimiteri preliminare. Perspectiva Curtii Europene a Drepturilor Omului si exemple din jurisprudenta romaneasca (The active role of the judge, right to a fair trial and refusal to make a preliminary reference. The perspective of the European Court of Human Rights and examples from Romanian case-law)

Continued…

Posted in Bibliografie.


Proiecte

Continued…

Posted in Proiecte.


Daniel-Mihail Şandru, Dreptul societăţilor în România, Ed. Universitara, 2017

Continued…

Posted in Bibliografie.


Mihai SANDRU, Evolutii recente în armonizarea dreptului european al contractelor, Revista Romana de Drept Comunitar, nr. 3/2007.

Continued…

Posted in Bibliografie.


Departamentul Centenar: „Iaşi, Capitala Renaşterii Naţionale”, 14-16 decembrie 2016

Continued…

Posted in Evenimente.


DEZBATERI JURIDICE.ro: CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ÎNCOTRO?, 12 decembrie 2016

Continued…

Posted in Evenimente.


Universitatea ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu: Prof. univ. dr. Daniel Mihail Şandru: Importanţa resurselor electronice în metodologia de cercetare a dreptului Uniunii Europene, 11.11.2016

Continued…

Posted in Evenimente.


Universitatea Danubius: PROF. UNIV.DR. DANIEL-MIHAIL ȘANDRU VA SUSȚINE CONFERINȚA CU TEMA: DESPRE IMPORTANŢA CUNOAŞTERII JURISPRUDENŢEI CURŢII DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE ÎN ROMÂNIA

Continued…

Posted in Bibliografie, Evenimente.


Daniel-Mihail Şandru, Aspecte privind realizarea pieţei interne prin instituirea libertăţii se stabilire a societăţilor comerciale (Issues on the Completion of the Internal Market by Means of Freedom of Establishment of Companies), Studii si Cercetari Juridice, anul 2 (58), Nr. 1, 2013

Continued…

Posted in Bibliografie.


Acum LIVE@JURIDICE: Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Șandru – moderator la cea de-a 3-a Conferință Anuală Internațională a Autorității Electorale Permanente cu tema „Modernizarea proceselor electorale”

Continued…

Posted in Evenimente.


Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Şandru, Conf. univ. dr. Nicolae-Dragoş Ploeşteanu, Executarea hotărârilor arbitrale pronunţate sub egida Centrului internaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (ICSID/ CIRDI) împotriva României în contextul dreptului european [The execution of the awards rendered pursuant to International Centre for Settlement of Investment Disputes Convention (ICSID) against Romania in the framework of European law]

Continued…

Posted in Arbitraj, Bibliografie, Evenimente.


Daniel-Mihail ŞANDRU, Despre conferinţele care ne pradă ştiinţa cu vizibilitatea lor

Continued…

Posted in Opinii.


Daniel-Mihail Șandru, Reflecţii privind soluţionarea diferendelor în domeniul sănătăţii prin arbitraj. Experienţe româneşti, Curierul Judiciar, nr. 10/2016, p. 557-562

Continued…

Posted in Arbitraj, Bibliografie.


Daniel-Mihail Şandru, Infringement proceedings – Romanian setting and European trends

Continued…

Posted in Bibliografie.

Tagged with .


Daniel-Mihail Şandru, Constantin-Mihai Banu, Dragoş Alin Călin, The Preliminary Reference in the Jipa Case and the Case Law of Romanian Courts on the Restriction on the Free Movement of Persons’

Continued…

Posted in Bibliografie.

Tagged with .


Daniel-Mihail Şandru, Interpretarea Convenţiei de la Viena asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României

Continued…

Posted in Arbitraj, Bibliografie.


Dezbaterea Directiva – act de dreptul Uniunii Europene – şi dreptul român, Tirgu Mures, 13 mai 2016

Continued…

Posted in Bibliografie, Evenimente.


Constantin Mihai Banu, Daniel-Mihail Şandru, Reflecţii preliminare despre eficienţa unei codificări la nivelul Uniunii Europene a dreptului administrativ potrivit propunerii de regulament privind procedura administrativă/ Preliminary reflections concerning the efficiency of a codification at European Union level of administrative law according to the proposal for an administrative procedure Regulation

Continued…

Posted in Bibliografie.


Curtea de Apel Bucureşti: Masa rotundă cu tema „Dreptul la muncă. Respectarea vieţii private în mediul profesional”, 16 mai 2016

Posted in Evenimente.


Daniel-Mihail Şandru, Unele consideraţii referitoare la regimul juridic al primei de emisiune la societăţile pe acţiuni, în Dreptul Privat al Afacerilor, nr. 1/2004, p. 43-46.

Daniel-Mihail Şandru, Unele consideraţii referitoare la regimul juridic al primei de emisiune la societăţile pe acţiuni, în Dreptul Privat al Afacerilor, nr. 1/2004, p. 43-46.

text integral academia.edu

researchgate

 

Citat de

Cătălin Oroviceanu, Primele de capital – o abordare teoretică şi practică, RRDA, nr. 5/2015 (Text integral JURIDICE.ro)

Posted in Bibliografie.

Tagged with .


Daniel-Mihail Sandru, Pseudonimul şi dreptul la pseudonim, în Analele Universităţii “Dimitrie Cantemir”, Seria Drept, 1999, p. 82-93

Continued…

Posted in Bibliografie.

Tagged with .


Daniel-Mihail Sandru, Autorităţile potenţial responsabile ale unui stat membru în situaţia constatării neîndeplinirii obligaţiilor de către Curtea de Justiţie

Continued…

Posted in Bibliografie.

Tagged with .


​Revista de Direito da Cidade, da Universidade do Estado do Rio de Janeiro – UERJ

Continued…

Posted in Reviste.


Proiecte europene: PLAN – Procurement Law Academic Network

Continued…

Posted in retele si comisii profesionale.